GERMANIA ALEGE PRO-EUROPA, DAR LEGITIMEAZĂ ȘI EXTREMA DREAPTĂ
Cu o prezență record la vot, de 83,5% – cea mai mare de după reunificarea Germaniei din 1990 – alegerile federale de pe 23 februarie au proclamat două tabere câștigătoare: cea a partidelor proeuropene și cea a extremei drepte, cu AfD acum al doilea partid al țării. Citește pe BREVIAR.ro
.
ZIUA ALEGERILOR ÎN GERMANIA – ASCENSIUNEA AfD. CALCULE PRIVIND FORMAREA UNUI NOU GUVERN
Votanții germani, preocupați de recesiunea economică, criza imigrației și schimbările în ordinea securității globale în contextul alegerilor parlamentare anticipate, extrem de contestate. Candidatul CDU, Friedrich Merz, nu va întâmpina dificultăți în formarea unei coaliții, deoarece partidele principale refuză să colaboreze cu AfD. Citește pe BREVIAR.ro
.
ANALIZĂ: CUM SE PREZENTA GERMANIA ÎNAINTEA ALEGERILOR
Cei mai influenți vectori în opinia publică germană au fost migrația, economia, tema Rusiei, respectiv erodarea partidelor de la guvernare într-o perioadă marcată de crize. Cu toate acestea, tema migrației jucase un rol tot mai important săptămânile de până la alegeri, Germania suferind o serie de atentate și atacuri armate sau cu vehicule, majoritatea covârșitoare a incidentelor având ca făptași migranți sau refugiați. Citește pe BREVIAR.ro
.
CHIPUL EXTREMEI DREPTE ÎN GERMANIA: ALICE WEIDEL
Alice Weidel, lidera partidului de extremă dreaptă AfD din Germania, a fost una dintre figurile centrale ale alegerilor nu doar datorită discursului său radical, ci și ascensiunii puternice din ultimii ani a partidului pe care-l conduce. Un personaj cu atât mai interesant cu cât contrastează nu doar cu idealurile mișcărilor ultra-conservatoare de dreapta, ci și cu viziunea despre lume a propriului partid. Citește pe BREVIAR.ro
.
TRUMP REFUZĂ SĂ-L NUMEASCĂ PE PUTIN „AGRESOR”
La trei ani după începutul invaziei Ucrainei din 2022, Statele Unite se opun catalogării Rusiei drept un stat agresor. SUA și-a formulat obiecția față de utilizarea termenului de „agresiune” într-o declarație comună pe care G7, din care SUA face parte, ar urma să o publice la împlinirea a trei ani de la începutul războiului ruso-ucrainean. Citește pe BREVIAR.ro
.
EUROPA NU ARE NEVOIE DE SUA PENTRU APĂRARE
Europa ar trebui să investească anual aproximativ 250 de miliarde de euro în apărare pentru a-și putea asigura securitatea fără sprijinul SUA, conform unui studiu realizat de Institutul Bruegel și Institutul pentru Economie Mondială din Kiel. Citește pe BREVIAR.ro
.
DE CE CANADA AR TREBUI SĂ ADERE LA UNIUNEA EUROPEANĂ
Canada să adere la Uniunea Europeană (UE) poate părea o idee îndrăzneață, însă există numeroase argumente care susțin o astfel de integrare. Din punct de vedere economic, politic și cultural, această uniune ar aduce beneficii semnificative atât pentru Canada, cât și pentru UE. Citește pe BREVIAR.ro
.
ZELENSKI E GATA SĂ DEMISIONEZE „IMEDIAT” DACĂ UCRAINA ADERĂ LA NATO
Volodimir Zelenski a spus că e gata să părăsească funcția de președinte al Ucrainei în schimbul aderării țării sale la Organizația Nord-Atlantică. Liderul ucrainean a punctat, în contextul acuzațiilor lansate la adresa lui de către Donald Trump potrivit cărora acesta ar fi un dictator, că este un președinte ales în mod legitim, dar nu dorește să rămână la putere timp de decenii. Citește pe BREVIAR.ro
.
KASH PATEL SPUNE ANGAJAȚILOR FBI SĂ IGNORE CERERILE LUI MUSK
Elon Musk, în calitate de lider al Departamentului de Eficiență Guvernamentală (DOGE), a trimis un e-mail tuturor angajaților federali solicitându-le să raporteze realizările săptămânale. Musk a avertizat că neconformarea va fi considerată o demisie. Directorul FBI, Kash Patel, a instruit personalul să ignore solicitarea lui Musk, evidențiind posibile tensiuni interne în cadrul administrației Trump. Citește pe BREVIAR.ro
.
L’ÉTAT, C’EST MOI!
Dacă atacurile lui Trump la adresa lui Zelenski nu sunt decât începutul unui plan în care, peste 4 ani, președintele Statelor Unite, aflat la ultimul său mandat, își va putea prelungi șederea la Casa Albă? Citește pe BREVIAR.ro
