În ultimii ani, imaginea Chinei a trecut printr-o transformare discretă, dar semnificativă. Dacă perioada pandemiei a lăsat Beijingul cu o reputație șifonată, acum situația se schimbă. Sondajele globale arată că opinia publică față de China s-a îmbunătățit constant, iar schimbarea este condusă în mod clar de tinerii sub 24 de ani.
Noua generație nu vede China așa cum o văd părinții și bunicii lor. De ce?
.
Antipatia față de Trump și ceea ce reprezintă el
Tinerii, în special în SUA, au o reacție mult mai puternică împotriva lui Donald Trump decât alte grupe de vârstă. Rata de aprobare pentru Trump în rândul celor sub 30 de ani s-a prăbușit la sub 50%, un nivel catastrofal comparativ cu începutul mandatului său.
Cum ajunge asta să influențeze percepția față de China? Simplu: dacă întrebarea este „cine ar trebui să fie liderul global: SUA sau China?”, mulți tineri asociază SUA cu un model politic reprezentat de Trump, ceea ce le reduce entuziasmul pentru hegemonia americană.
Prin contrast, China devine opțiunea “mai puțin respingătoare”.
.
Scăderea încrederii tinerilor în democrație
Un fenomen global: tinerii au mult mai puțină încredere în democrație decât generațiile anterioare.
Tinerii au cea mai mică încredere în democrație din toate vârstele studiate. În Europa, sub 60% mai cred că democrația este „cel mai bun sistem politic”. 21% dintre tinerii europeni din Gen Z ar accepta un regim autoritar în anumite condiții.
De ce se întâmplă asta? Crizele economice repetate din 2008 încoace. Percepția că sistemele democratice îi dezavantajează structural pe tineri în fața electoratului vârstnic. Frustrarea că votul lor nu produce schimbări reale.
Într-un astfel de context, modelul chinez autoritar, dar eficient economic, le pare acceptabil.
.
Lipsa fricii față de comunism
Tinerii nu au amintiri despre Războiul Rece și nu au fost expuși propagandei anti-comuniste a generațiilor trecutului. Pentru ei, comunismul nu este „dușmanul ideologic suprem”.
Studiile arată că aproape o treime dintre britanicii 18–24 văd comunismul pozitiv, doar 3% dintre cei peste 55 de ani simt la fel, iar aceeași tendință apare și în SUA. China, condusă de Partidul Comunist, nu provoacă aceeași reacție viscerală ca în rândul celor crescuți în era Reagan sau Thatcher.
.
China ca lider în lupta împotriva schimbărilor climatice
Gen Z este generația pentru care schimbările climatice nu sunt o problemă abstractă, ci o realitate cu care vor trăi toată viața.
Tinerii sunt cei mai dispuși să accepte schimbări radicale de viață pentru mediu. Sunt cei mai critici față de guverne care ignoră criza climatică.
În acest context, China promite zero emisii nete până în 2060, China produce 90% din panourile solare ale lumii, iar până în 2028, vrea să genereze 60% din energia verde globală.
Prin comparație, Trump și aripa republicană promovează „drill, baby, drill”, elimină subvențiile pentru energie verde și reactivează industria petrolului.
Pentru tineri, alegerea este clară: China pare că ia în serios viitorul, SUA pare blocată în trecut.
.
Soft-power-ul cultural chinez orientat către tineri
China nu are Hollywood, dar are altceva: aplicații, platforme și produse extrem de populare în rândul tinerilor: TikTok, Temu, Shein și Labubu Dolls. Asta creează un efect psihologic simplu: cu cât interacționezi mai mult cu un produs cultural, cu atât îți pare mai puțin ostil locul din care vine. Tinerii nu mai percep China ca pe un „dușman îndepărtat”, ci ca pe o parte firească a ecosistemului lor digital.
.
Generația Z nu iubește China, dar iubește contrariul Americii conservatoare
Tinerii nu devin pro-China în sens ideologic. Ei devin anti-status-quo, anti-Trump, anti-sistem democratic blocat, și în căutarea unui model alternativ. China nu este idealul lor, ci vectorul unei nemulțumiri mai mari față de lumea construită de generațiile anterioare.
