România stă pe una dintre cele mai valoroase resurse minerale ale continentului european. Tot mai căutat, grafitul ascunde cheia către tranziția energetică a Europei, către bateriile care vor stoca energia viitorului și către materialul considerat o minune a secolului XXI: grafenul.
.
„Perla coroanei” Salrom, cum a numit-o ministrul Economiei, Radu Miruță, ar putea deveni punctul de sprijin al României în piața europeană a mineralelor rare. Iar dacă ne jucăm bine cărțile, am putea trece de la statutul de furnizor brut la cel de hub tehnologic regional.
.
De la mină la baterie – veriga care aduce dezvoltare
Salrom, compania care administrează aceste zăcăminte, a depus la Comisia Europeană două proiecte majore, în valoare totală de aproape 450 de milioane de euro. Primul, aprobat, prevede redeschiderea minelor din Baia de Fier și construirea unei infrastructuri moderne pentru extracție și procesare primară – adică transformarea șisturilor grafitoase în grafit de înaltă puritate, necesar pentru baterii, de exemplu pentru vehicule electrice sau sisteme de stocare a energiei.
Al doilea proiect, neacceptat dar care va fi redepus la o viitoare linie de finanțare ce va fi deschisă de către Comisia Europeană, merge mai departe: transformarea grafitului extras în materiale avansate pentru baterii și în grafen – un material de 200 de ori mai rezistent decât oțelul și de o mie de ori mai ușor decât hârtia. Aici începe adevărata miză. Nu extragerea, ci rafinarea. Nu vânzarea materiei brute, ci a tehnologiei.
.
Grafitul – materia primă a secolului XXI
Puțini își dau seama cât de prezent este grafitul în viața noastră modernă. Dincolo de clasica mină de creion, el se regăsește în bateriile mașinilor electrice, în sistemele de stocare a energiei regenerabile, în electrolizoarele care produc hidrogen verde și chiar în semiconductori. Grafenul, derivatul său, este deja testat în microcipuri, panouri solare flexibile și materiale ultra-rezistente.
.
O șansă rară de leadership economic
Europa și-a stabilit prin Critical Raw Materials Act o nouă hartă a resurselor minerale vitale, iar grafitul este printre cele 34 de materiale considerate critice. Din această perspectivă, România nu mai e doar o țară de extracție, ci o piesă importantă în lanțul valoric european al energiei curate.
.
Dacă statul și Salrom reușesc să închidă lanțul – de la mină până la produs finit – România ar putea deveni furnizorul european numărul unu de grafit de puritate înaltă și un actor central în noua economie a Europei.
