Conducerea Parlamentului a fost schimbată astăzi, iar Sorin Grindeanu (PSD) este noul președinte al Camerei Deputaților, în timp ce Mircea Abrudean (PNL) a devenit președintele Senatului. Liderul interimar al PSD a fost votat cu 201 voturi pentru şi 20 de voturi împotrivă, în timp ce Abrudean a fost ales cu 89 de voturi pentru şi 28 de voturi împotrivă.
.
Atât președintele Camerei Deputaților cât și cel al Senatului sunt aleși prin vot secret cu ajutorul unor buletine de vot pe care sunt înscriși toți candidații propuși de grupurile parlamentare.
.
Împotriva lui Sorin Grindeanu, la Camera Deputaților, n-a mai candidat decât Ionel Goidescu (SOS), care a primit 20 de voturi pentru și 201 voturi împotrivă. La Senat, împotriva lui Mircea Abrudean au mai candidat Mircea Chelaru (AUR), care a primit 27 de voturi pentru și 90 de voturi împotrivă, și Dumitru Manea (SOS), care a primit un vot pentru și 116 împotrivă.
.
Alegerea noii conduceri a Parlamentului n-a fost cu emoții pentru partidele care formează astăzi Guvernul, acestea având majoritate în ambele camere ale Legislativului:
- La Camera Deputaților, acestea au în total 222 de deputați, astfel: PSD (93 deputați), PNL (50 deputați), USR (40 deputați), UDMR (22 deputați) și Minorități (17 deputați).
- La Senat, acestea au în total 89 de senatori, astfel: PSD (38 senatori), PNL (22 senatori), USR (19 senatori), UDMR (10 senatori).
.
PSD, care domină ambele camere ale Parlamentului cu cei 93 de deputați și 38 de senatori ai săi, a primit șefia camerei inferioare a Parlamentului, în timp ce PNL, abia pe locul al treilea în preferințele de vot ale românilor și în Parlament, a dat președintele Senatului – a doua cea mai importantă persoană în structura statului român.
.
De partea opoziției, AUR rămâne o forță izolată, deși ca număr de parlamentari se află pe locul al doilea atât la Camera Deputaților (62 deputați), cât și la Senat (28 senatori). Dincolo de forța partidelor din coaliția de guvernare, motivul pentru care al doilea cel mai puternic partid al țării nu reușește să devină o voce puternică în Parlament este că nu primește sprijin nici din interiorul partidului și cu atât mai puțin din partea formațiunilor politice de factură suveranistă, SOS și POT.
.
Candidatul SOS la președinția Camerei Deputaților a primit 20 de voturi pentru, cu trei mai multe decât numărul de deputați SOS (17). Ceea ce înseamnă că nici AUR (62 deputați) și nici POT (14 deputați) n-au sărit, la rândul lor, în sprijinul partidului condus de Diana Șoșoacă. Nici la Senat nu stă mai bine situația: candidatul AUR a obținut aici 27 de voturi pentru – nici măcar întreg partidul AUR, cu 28 de senatori, nu l-a votat; în ce privește candidatul SOS, acesta a primit un singur vot pentru, în condițiile în care SOS are 9 senatori.
.
Aflăm din cifre că noua coaliție de guvernare se bucură de o majoritate foarte confortabilă în Parlament, putând, la o adică, să se bazeze și pe cei 15 deputați și 8 senatori neafiliați. Nu e de mirare deci că cele două cele mai puternice formațiuni politice din cadrul ei și-au împărțit puterea parlamentară. Tot cifrele ne duc însă către o întrebare: de ce partidele „suveraniste” fac non-combat?
