În contextul evoluțiilor de securitate din regiune și al angajamentelor asumate față de NATO și Uniunea Europeană, România își redefinește prioritățile strategice în domeniul apărării. Președintele interimar Ilie Bolojan a anunțat, la finalul ședinței Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), o serie de măsuri menite să întărească capacitatea de reacție și pregătirea militară a țării până în anul 2030.
.
Printre deciziile esențiale se numără creșterea treptată a bugetului pentru Apărare, accesarea unui credit european avantajos destinat dotării armatei, actualizarea legislației militare și modernizarea mobilității militare.
.
5 idei-cheie despre întărirea capacității de apărare a României:
- Buget mai mare pentru Apărare până în 2030
România va crește gradual bugetul destinat Apărării, în linie cu obligațiile asumate față de NATO și UE. Această creștere etapizată va fi susținută oficial de ministrul Apărării în negocierile pentru summitul NATO de la Haga. - Credit avantajos de la Comisia Europeană
România va accesa un împrumut cu o perioadă de rambursare de 40 de ani și o perioadă de grație de 10 ani, destinat dotării armatei. Fondurile vor fi direcționate către producători autohtoni, fără a pune presiune semnificativă pe bugetul național. - Legislație militară actualizată
În luna mai vor fi promulgate legile privind utilizarea dronelor și misiunile militare pe timp de pace. Până în iunie, România va avea un cadru legislativ complet și actualizat, inclusiv Legea Apărării Naționale. - Sprijin pentru industria de apărare din România
Investițiile vor fi orientate către comenzi directe pentru companiile publice și private din industria de apărare românească, stimulând astfel economia și dezvoltarea tehnologică internă. - Mobilitate militară modernizată în regiunea de sud-est
Un alt obiectiv esențial îl reprezintă actualizarea Planului Național privind mobilitate militară, cu accent pe infrastructura din sud-estul Europei.
