Cu o prezență record la vot, de 83,5% – cea mai mare de după reunificarea Germaniei din 1990 – alegerile federale de pe 23 februarie au proclamat două tabere câștigătoare: cea a partidelor proeuropene și cea a extremei drepte, cu AfD acum al doilea partid al țării.
.
Conservatorii CDU/CSU conduși de Friedrich Merz, noul Cancelar al Germaniei, au primit astfel 28,6% din voturi; la doar câteva procente în spate se află însă AfD-ul de extremă dreaptă a lui Alice Weidel, care și-a mai mult decât dublat scorul din alegerile precedente, urcând de la 10% în 2021 direct pe locul al doilea în topul celor mai mari partide din Germania, la 20,8%. De remarcat totuși că atât propaganda rusească activă în Germania pre-alegeri, cât și sprijinul fățiș dat AfD-ului de către administrația Trump în ultimele săptămâni n-au reușit să ridice partidul condus de Weidel decât puțin peste 20% în opțiunile de vot ale nemților – poate și pentru că eforturile coordonate Rusia-SUA au reușit să enerveze masiv germanii, care s-au prezentat la vot să contrabalanseze ascensiunea AfD.
.
În oglindă, marele învins al acestor alegeri este SPD-ul (social-democrații) lui Olaf Scholz, care au sângerat voturi atât la conservatori, cât și la Linke (stânga).
Din cele 630 de locuri ale Bundestagului, 208 vor merge la CDU/CSU, 152 la AfD, 120 la social-democrați, 85 la Verzi, 64 la partidul Linke de stânga radicală, iar partidele care n-au făcut pragul de 5% vor avea un mandat.
„Cordonul sanitar” impus de restul partidelor ca măsură de protecție împotriva AfD-ului nu va permite formațiunii politice să ajungă la putere, ci doar să fie un ghimpe (ce-i drept mult mai mare decât până acum) în coasta Parlamentului german. Rămâne ca Merz să coaguleze în jurul partidului său o coaliție de guvernare echilibrată. Va avea nevoie de stabilitate, în condițiile în care n-au decât 4 ani să demonstreze din nou cetățenilor germani că sunt o alegere mai bună decât extrema dreaptă.
