La doar două luni după alegerile legislative, scena politică germană este marcată de o schimbare istorică: pentru prima dată, partidul de extremă dreapta AfD a depășit în sondaje alianța conservatoare CDU/CSU, condusă de Friedrich Merz. Potrivit institutului de sondare Forsa, AfD are acum 26% din intențiile de vot, față de 25% pentru CDU/CSU, o inversare semnificativă față de rezultatele din februarie, când conservatorii aveau un avans de 8 procente.
.
La baza acestui rezultat se pare că ar sta popularitatea în scădere a lui Merz, datorată atât nerespectării promisiunilor sale de campanie, cât și accentuării influenței ideologiilor de stânga în coaliție. Una dintre principalele promisiuni ale lui Merz, de a nu slăbi “frâna datoriilor” (un principiu fundamental în economia germană), a fost nerespectată prin împrumuturi pentru relansarea economiei și întărirea Bundeswehr-ului (armata germană), fapt ce a adus nu numai critici din partea opoziției, ci și proteste din propria tabără. Nu numai, Merz este acuzat că a grăbit adoptarea legii care permite aceste cheltuieli într-un moment delicat – cu Bundestagul (Parlamentul german) aproape de dizolvare – ceea ce a alimentat acuzațiile AfD că a procedat într-un mod antidemocratic, ocolind opoziția.
.
Totodată, mulți conservatori sunt nemulțumiți de faptul că, în negocierile pentru formarea noii coaliții de guvernare CDU/SPD, Merz ar fi făcut prea multe concesii social-democraților, diluând valorile tradiționale ale dreptei și pierzând sprijinul bazei conservatoare.
.
În paralel, scena politică germană este afectată de un vid de putere: noua coaliție CDU/SPD nu și-a început oficial activitatea, iar noul cancelar urmează să fie confirmat de Bundestag pe 6 mai. Până atunci, guvernul interimar condus de Olaf Scholz, considerat ineficient și nepopular, rămâne la putere. Această perioadă de incertitudine politică contribuie la sentimentul general de nesiguranță în rândul populației, pe fondul unei situații internaționale tensionate, ceea ce oferă un teren fertil pentru mesajele radicale ale AfD.
.
O altă perspectivă de actualitate, dezbătută în CDU, este aceea că ar trebui să se renunțe la ostilitatea față de AfD, respectiv la principiul „Brandmauer” (zidul de protecție), optându-se pentru o cooperare în limita unor principii bine stabilite. Printre adepții acestei măsuri se numără și liderul Jens Spahn care consideră că izolarea totală a AfD o victimizează și îi întărește poziția.
.
Nu în ultimul rând, un alt factor care a favorizat AfD este eșecul partidului BSW (Bundnis Sahra Wagenknecht), o nouă formațiune de stânga anti-imigrație și pro-Moscova, care nu a reușit să intre în Bundestag. O parte din alegătorii acestui partid s-au reorientat către AfD, care promovează idei similare.
