Toată lumea scrie despre ce trebuie neapărat să faci în Istanbul, ce trebuie musai să vezi și ce n-ai voie să ratezi. Dacă ești puțin atent, vei observa că, în mare, toată lumea recomandă aceleași lucruri – mai bine deci să le descoperi odată ce ajungi acolo. Mai ales că e frumos să fii surprins când ajungi într-un loc nou, în special unul cu atâta istorie, atâtea legende și atâta greutate ca Istanbulul. Desigur, e de preferat ca surpriza să fie plăcută. Dar Istanbulul, fiind Istanbul, are și alte lecții de oferit. Așadar, e bine să știi zece lucruri pe care e mai bine să NU le faci când ajungi acolo:

.

1. Nu fi turist. Cel puțin nu în sensul clasic al cuvântului: turistul care cade în capcanele pregătite special pentru cel care se aventurează pe malurile Bosforului. Poate fi o invitație aparent nevinovată, o poveste bine spusă, puțin șarm bine calibrat, o mostră de rahat turcesc, un parfum sau niște bijuterii care strălucesc de parcă ar fi ieșit din cele 1001 de nopți. Dacă ai rezistat până aici, fii sigur că urmează insistențele sau, după caz, supărarea. Orice, numai să nu pleci cu mâna goală; sau, de preferat, să pleci cu mai multe lucruri decât intenționai să cumperi. Turismul în Istanbul este o industrie mai mare decât îți poți imagina, iar toată recuzita, de la arome și gusturi până la povești și emoții, face parte nu doar din specificul locului, ci și dintr-o mașinărie foarte bine pusă la punct.
2. Nu merge cu niciun fel de așteptări. Suntem mult mai occidentali decât credem. Poate pentru că suntem geografic mai aproape de Occident, poate că am privit mereu în direcția lui, în timp ce dinspre est ne-au venit mai ales pericolele. Sau poate pentru că, odată deschise porțile Europei, am năvălit și noi, ca altădată otomanii, să cucerim Vestul. În ultimii 35 de ani, cine a avut de ales a ales, de regulă, Occidentul. Inevitabil, i-am împrumutat obiceiurile, gusturile și așteptările. De aceea, orientalul Istanbulului ți se va părea nu doar exotic, ca în basmele cu lămpi fermecate, ci și mult mai diferit decât îți imaginezi. Vei spune, cel mai probabil, că nu întotdeauna în bine.
3. Nu merge fără companie. Istanbulul are oficial aproape 16 milioane de locuitori, dar, dacă îi adaugi pe cei veniți la muncă, la studii și pe turiștii care nu lipsesc în volume mari niciodată, ajungi la un oraș cât toată România. Și totuși, pe cât este de populat, pe atât poate fi resimțit ca neprimitor. E, într-adevăr, o altă lume, cu alte obiceiuri și altă mentalitate, iar în mijlocul unei mulțimi care vorbește limbi pe care nu le înțelegi, sentimentul de izolare poate deveni copleșitor. Sunt multe orașe perfecte pentru umblat de unul singur. Istanbulul s-ar putea să nu fie unul dintre ele.
4. Nu merge cu buget mic. Nu doar că Istanbulul nu (mai) e un oraș pentru vacanțe ieftine, dar chiar trebuie să fii pregătit să cheltui ca un sultan. Marile obiective culturale au pentru străini prețuri relativ greu accesibile unui buzunar decent echipat – cu o medie de 50 de euro pentru fiecare vizită – iar toate restaurantele din locurile turistice vin cu prețuri pe măsură – cam 150-200 de lei de persoană pentru o masă cu foarte puține fasoane. Problema e că toată partea de Istanbul pe care vrei să o vezi e turistică. Deci cel puțin alege cu grijă. Și niciodată în locurile în care cineva trage de tine să intri. Foarte important dacă ții cont totuși de buget: ai grijă să schimbi banii în lire turcești fie înainte de plecarea din țară, fie la un bancomat cu un comision acceptabil sau chiar zero, dacă reușești să-l găsești – în aeroport comisioanele sunt pe la 14%, iar în locurile ultra-turistice, de 10%.
5. Nu lua autobuzul turistic ca să vezi orașul. Busforus se numește serviciul, îl vei vedea peste tot, dar costă 50 de euro pentru o zi pentru o persoană. Alege mijloacele de transport în comun – orașul este extrem de bine conectat, iar Google Maps își face treaba aproape impecabil; unde nu se descurcă, te prinzi oricum ce ai de făcut. Poți plăti biletele direct în mijloacele de transport în comun (bus) sau la intrare pe peron (tramvai). Excepție face calea ferată – pentru Marmaray sau metrou trebuie să cumperi de la un tonomat cardul de transport pe care-l poți apoi reîncărca. Prețul mediu al unei călătorii? 6-7 lei.
6. Nu economisi acolo unde ți se oferă ceva. Istanbulul s-a scumpit în ultimii ani – da, a fost odată ca niciodată o destinație turistică foarte accesibilă, dar în curând fosta realitate riscă să devină o legendă urbană. Așa că, atunci când aici ți se oferă un dar, răsplătește acest gest, pentru nu-l vei întâlni prea des. E cazul Moscheii Albastre (geamia Sultanahmet) – o bijuterie a cărei vizită, printr-un miracol, a rămas gratuită. La ieșire poți face o donație. Fă-o. Mai ales dacă ai plătit 25 de euro ca să vezi o mică parte din Agia Sofia (partea de jos, deci biserica propriu-zisă, acum moschee, e rezervată cetățenilor turci și musulmanilor) și alți 25 de euro pentru „experiența” cu același nume – în esență o mostră de propagandă despre cum cea mai mare biserică creștină din lume a devenit cea mai mare moschee din lume.
7. Nu căuta intermediari pentru traversarea Bosforului. Nu ai nevoie. Pune în Google Maps locul în care vrei să ajungi, iar dacă destinația este pe alt continent, aplicația te va îndruma inclusiv spre debarcaderul potrivit. Plătești la îmbarcare, iar o traversare obișnuită costă în jur de 11 lei. Și ține cont că poți ajunge din Europa în Asia și invers în trei feluri: unul e feribotul și e cel mai tentant, dar cel puțin la fel de spectaculoase sunt bus-ul care traversează podul sau trenul care trece printr-un tunel scufundat.
8. Nu porni în această călătorie obosit. Sigur, sfatul e valabil oriunde pe planetă, dar în Istanbul capătă o cu totul altă greutate. Ai reținut că este un oraș mare, da? Ei bine, pregătește-te să mergi. Mult. Foarte mult. Și, doar de distracție, marchează pe o hartă locurile prin care ai trecut. Eu am adunat 46,1 kilometri pe jos, la care s-au adăugat trenuri, tramvaie, metrouri, feriboturi și două autobuze. Și tot n-am acoperit nici măcar 10% din suprafața orașului. Istanbulul nu e genul de loc pe care să-l vizitezi prima dată între două cafele și o plimbare relaxată. Sau, mai exact, poți face și asta, dar atunci vei vedea foarte puțin din el. Oricum, oricât vei vedea, tot puțin va fi.
9. Nu respecta chiar toate regulile. Sau, mai bine spus, nu te aștepta ca toată lumea să le respecte. De exemplu, vei întâlni locuri în care fotografiatul este interzis, dar aproape toată lumea face poze, iar gărzile închid ochii. Asta nu înseamnă că trebuie să le ignori și tu interdicțiile, ci doar că vei descoperi repede o anumită elasticitate în aplicarea regulilor. Mai există însă o regulă nescrisă pe care chiar trebuie să o înveți: dacă vrei să ajungi undeva, înaintează. Fără să fii agresiv, dar nici cu politețea excesivă care te poate lăsa mereu ultimul la rând. În Istanbul, oamenii merg pe jos cam cum conduc: par să nu știe când să pună frână. Și totuși, exact când te pregătești pentru impact, descoperi cu uimire că, într-un fel pe care nu-l înțelegi, au reușit să te ocolească în ultima clipă. E un soi de coregrafie a haosului, în care toată lumea pare să știe pașii, mai puțin tu.
10. Nu pleca de acasă cu toate libertățile în bagaj. Cam aici se termină însă relaxarea socială de tip occidental. Istanbulul, oricât de cosmopolit și de spectaculos ar fi, rămâne un loc în care vei întâlni restricții cu care poate nu ești obișnuit. Unele sunt scrise, altele ți se dau de înțeles. Pe acestea te las pe tine să le descoperi.

.

Dacă ai ajuns aici și crezi că am scris un articol cu 10 motive pentru a nu veni în Istanbul, mai citește o dată. Iar apoi pune în context: Istanbul, Constantinopol în cea mai mare parte a istoriei sale de mii de ani, este capitală a două dintre cele mai mari imperii pe care le-a cunoscut istoria noastră: roman și otoman. A cunoscut gloria și decăderea, cuceriri și prăbușiri, dar a găsit mereu o cale să se ridice din nou. Este nu doar o fereastră către o altă lume decât a ta, ci și către un trecut al nostru, al tuturor.