Prețul alimentelor de bază va crește de la 1 octombrie, pentru că Guvernul a decis să elimine plafonarea adaosului impusă comercianților din România. Executivul împarte responsabilitatea deciziei și susține că a fost luată de coaliție fără nicio opinie contrară; PSD, pe de altă parte, care critică puternic măsura, spune că nici n-a fost consultat.
.
Dincolo de cine ce-a făcut însă, importantă e întrebarea: de ce, cu o inflație de aproape 10%, după toate creșterile de taxe, de prețuri, de facturi la energie și după diminuarea veniturilor, a decis Guvernul că e timpul să plătim mai mult și pentru mâncarea noastră de zi cu zi? Nu putem avea un răspuns la asta, dar ne putem uita la cine câștigă:
.
Eliminarea plafonării va însemna că procesatorii, distribuitorii și retailerii vor avea din nou libertate deplină de a stabili adaosuri comerciale mai mari decât cele impuse până acum (20% pentru procesatori și retail, 5% pentru distribuitori și produse agricole din import). Iar aceste costuri vor fi transferate la consumator, adică la populația care deja simte din plin scumpirile la energie, taxe și TVA. Asta în condițiile în care circa o treime din toți banii unei familii se duc doar pe mâncare și băuturi nealimentare, potrivit celor mai recente date ale Institutului Național de Statistică.
.
Guvernul a oferit o explicație sumară ca să motiveze măsura: „a provocat distorsiuni economice atât la nivelul producătorilor cât și al comercianților”. Scurt și la obiect. Dar un deputat liberal a spus-o mai direct: plafonarea ar fi pus în pericol locuri de muncă și ar fi putut duce la retragerea de capital, sugerând că marii retaileri ar putea părăsi România.
.
Însă datele din piață arată altceva: în 2024, vânzările marilor lanțuri au crescut, chiar dacă profiturile nete au variat. Lidl și Kaufland au raportat câștiguri uriașe – 1,2 miliarde de lei (+13,2%) și 1,1 miliarde (+33,2%), în timp ce Carrefour, Profi, Metro și Auchan au fost pe pierdere, iar restul competitorilor au înregistrat profituri mici (Mega Image, Penny, Selgros sau La Cocoș), conform Ziarul Financiar. Cifrele arată că nu asistăm la un colaps al retailului, ci la o piață polarizată: unii câștigă foarte mult, alții își reduc marjele – fiecare după posibilități.
.
Românii cheltuie anual peste 30 de miliarde de euro pe cumpărături, iar 70% dintre acestea trec prin lanțurile internaționale de supermarketuri și hipermarketuri. Așadar, eliminarea plafoanelor îi ajută direct pe comercianți, mai ales pe cei mari, care își pot reface marjele de profit fără constrângeri. Pentru consumatori, însă, nu există nicio garanție că prețurile vor rămâne „sub control”, chiar dacă premierul Ilie Bolojan urmează să se întâlnească cu retailerii pentru a le cere bun simț în stabilirea prețurilor. Bunul simț, în economie, se traduce de obicei prin profit.
.
Așadar, sigur nu pe români îi ajută această măsură. Într-un context în care fiecare leu contează, guvernul alege să dea prioritate „corectării distorsiunilor” din piață, în loc să protejeze consumatorii. Eliminarea plafonării este, de fapt, o veste bună doar pentru comercianți, nu pentru oamenii care văd cum o bună parte din veniturile lor se duce deja pe alimente. La întrebarea „pe cine ajută?” răspunsul e simplu: nu pe cei care plătesc factura la casă.
