Bulgaria tocmai a încheiat a opta rundă de alegeri parlamentare din ultimii 5 ani, iar votanții au obținut la urne exact ce și-au propus: zdrobirea sistemului, a vechilor partide printr-un uriaș vot de blam. Fără îndoială, bulgarii au ales schimbarea… fără să știe însă cum va guverna omul căruia i-au dat majoritatea în Parlament.
.
Cu votul din 19 aprilie, e posibil ca Bulgaria să încheie perioada de instabilitate politică ce a afectat țara condusă de nu mai puțin de 7 prim-miniștri din 2021 încoace, de când guvernul conservator al pro-europeanului Boyco Borissov a fost răsturnat de la putere în ample proteste anticorupție. Mai puțin previzibilă e direcția în care se va îndrepta de acum, în frunte cu cel care va fi noul său lider de Guvern – Rumen Radev, în percepția occidentală eurosceptic și pro-Rusia, dar în propriii ochi, pro-Bulgaria.
.
Faptul că a fost timp de 9 ani președintele țării nu l-a împiedicat să joace în alegeri cartea outsider-ului. Rolul mai degrabă ceremonial al funcției l-a ajutat, paradoxal, pe de o parte să se țină departe de mașinațiunile politice inevitabile, iar pe de altă parte, să-și construiască imaginea de simbol al luptei anticorupție care a adus victoria pentru noul său partid, Bulgaria Progresistă: 44% din voturi care-i vor asigura 130 din cele 240 de locuri ale parlamentului – cel mai mare scor obținut de un singur partid în ultimii aproape 30 de ani.
.
Criticii îl acuză de poziții prea aliniate cu viziunea Kremlinului în ce privește războiul din Ucraina, declarația privind Crimeea ca regiune rusă și dorința lui de a beneficia de energie ieftină din Rusia. Dar nici măcar ei nu pot ignora nici declarațiile sale potrivit cărora nu va folosi veto-ul Bulgariei în UE pentru a bloca ajutoarele destinate Kievului sau că Bulgaria va continua să facă eforturi pentru a merge în continuare pe calea sa europeană, nici faptul că și-a pus pe listele de partid personalități și tehnocrați pro-europeni, nici disponibilitatea lui de a colabora cu liberalii pentru o viitoare formulă de guvernare.
.
Cel mai interesant e că, în campanie la fel ca la președinție, Radev a fost o figură relativ lipsită de concret – mai degrabă personificarea unui ideal salvator decât un om, cu bune cuantificabile sau cu rele penalizabile. Mesajele lui au rămas generale, ca să atragă o bază cât mai mare de votanți, iar politicile anunțate au fost suficient de vagi încât să prindă bine la un public cât mai divers. Dar campania sa a avut două fire roșii: lupta împotriva a ceea ce numește „model de guvernanță oligarhică” și dorința de a îmbunătăți nivelul de trai al bulgarilor.
.
Atât UE, cât și Rusia l-au felicitat pe Radev pentru victorie. Dar, în cuvintele lui Borissov, una e să câștigi alegerile și alta e să guvernezi: pentru a face reforme, noul lider are nevoie de o super-majoritate de 160 de voturi, pe care le poate obține doar prin colaborarea cu un alt partid. Direcția politică indicată a fost coaliția liberală PP-DB (care a obținut 12% în alegeri, 37 de locuri în Parlament), dar nu se anunță a fi o colaborare ușoară, deși ambele blocuri și-au arătat disponibilitatea de a colabora.
.
Pentru Radev, câștigarea alegerilor a fost partea ușoară. Urmează acum ce e mai greu: personificarea idealului de schimbare într-un lider care să nu-și dezamăgească alegătorii prin deciziile, politice sau executive, pe care le va lua. Așteptările sunt mari: Bulgaria a adus o majoritate anticorupție în Parlament. Dacă Radev va ști ce să facă cu ea rămâne de văzut.
