Timp de douăzeci de ani, România a crescut. Nu fără obstacole, dar spectaculos: de la 43% din venitul mediu OECD în 2004 la 71% în 2024, măsurat în paritatea puterii de cumpărare. OECD, organizația statelor dezvoltate la care România vrea să adere, numește asta „impresionant” în raportul său din 2026 și are dreptate. Numai că tot OECD spune apoi că tocmai această creștere e parte din problema noastră de azi – pentru că a venit cu deficite, cu datorii, cu salarii mai mari care ne-au erodat „competitivitatea”.

.

Că am crescut, da, dar prost, spune deci OECD. Ce nu spune, dar indică, e că problema reală nu e atât modelul economic care ne-a permis să recuperăm decalaje ca nimeni altcineva din regiune, ci furtuna perfectă în care am intrat în ultimii ani. Pentru că da, e de luat în seamă contextul în care am ajuns la deficit bugetar mare și datorie publică în creștere: Un virus a oprit economia mondială în 2020, iar apoi guvernul s-au gândit că e o idee bună să liberalizeze piața de energie. Un război a izbucnit la granița noastră în 2022, urmat de o criză energetică ce a lovit Europa – și România – în plin. China a început să inunde piețele europene cu marfă subvenționată de stat, pe care nu are unde s-o vândă acasă, lovind indirect în România, puternic integrată în lanțurile de producție UE. Donald Trump revenit la Casa Albă în 2025 cu tarife și retorică belicoasă care a aruncat în aer certitudinile comerciale globale. La toate astea, adăugați și o populație care îmbătrânește, emigrează sau o generație care pur și simplu nu muncește.

.

Pe acest fundal, România a implementat în 2025 unul dintre cele mai dure pachete de austeritate din istoria sa recentă: eliminarea facilităților fiscale din mai multe sectoare, înghețarea pensiilor și a salariilor din administrația publică, creșterea TVA, creșterea accizelor de trei ori într-un an, scumpirea energiei, creșterea impozitelor locale șamd. Măsuri pe care le știți, pentru că le simțiți.

.

Vine acum OECD, în 2026, cu raportul său bianual, îl prezintă alături de Ilie Bolojan, primește un „Merci” de la Nicușor Dan și spune că tot ce s-a făcut până acum în materie de creștere de taxe e un „progres important”… dar că nu e de ajuns. Așa că propune și mai multe majorări. Care, oricât ar fi de nobile intențiile de folosire a banilor rezultați, nu lasă nimic netaxat.

.

TAXE PE PROPRIETATE

• Creșterea taxelor pe proprietățile imobiliare prin taxare la valoarea de piață, creșterea cotelor de impozitare și eliminarea concesiilor și scutirilor fiscale, cu excepția contribuabililor vulnerabili, clădirilor publice sau unui grup restrâns de organizații de utilitate publică.
• Impozitarea câștigurilor de capital pentru proprietățile rezidențiale.

TAXE PE MEDIU

• Creșterea accizelor la combustibil și eliminarea treptată a subvențiilor în agricultură, pescuit și silvicultură.
• Creșterea impozitării gazelor naturale și cărbunelui. Eliminarea subvențiilor pentru cărbune, gaze naturale și încălzire centralizată. Creșterea TVA-ului de la 11% la 21% pentru încălzirea centralizată și lemne de foc. Eliminarea plafonului de preț la gaze.
• Taxe suplimentare pentru camioanele grele și taxe pentru vehiculele de pasageri, „ideal” prin taxarea per kilometru.
• Creșterea taxelor pentru depozitarea deșeurilor.

TAXE PE VICIU

• Creșterea taxelor la tutun și alcool.

TAXE PE MUNCĂ

• Creșterea contribuției de asigurări sociale pentru lucrătorii independenți.

TAXE PE PENSII

• Măsura de plată a contribuției pe Sănătate (CASS) pentru pensiile mai mari de 3.000 lei introdusă până la finalul lui 2027 să devină permanentă. În plus, pensiile ar trebui să aibă impozite și contribuții la fel ca salariile.

TAXE PE CONSUM

• Aplicarea cotei standard de TVA de 21% unor sectoare care în prezent au cotă redusă de 11%, la articolele consumate în principal de gospodăriile cu venituri mai mari, cum ar fi mesele la restaurant și cateringul, cazarea la hotel și cultura.

TAXE PE AFACERI

• Reducerea pragului micro la 78.000 (pragul la care o firmă devine plătitoare de TVA), apoi excluderea de la regimul de microîntreprindere a sectoarelor profitabile (consultanța și profesiile liberale)

ALTE TAXE

• Creșterea impozitării veniturilor din chirii prin
  reducerea reducerii deducerii standard permise de 40%
• Creșterea la 16% a cotelor de impozitare pentru venituri din investiții (de exemplu, câștiguri de capital, chirii, dobânzi, redevențe)

.

Sunt și vești bune… dar doar pentru afacerile mari.

.

Recentele impozite pe cifra de afaceri pentru întreprinderile mari ar trebui eliminate treptat, consideră OECD.

• Impozitul minim pe cifra de afaceri pentru firmele cu venituri anuale peste 50 de milioane EUR, de 1% din cifra de afaceri (introdus în 2024, redus la 0,5% din ianuarie 2026, e planificat să fie eliminat până în 2027).
• Trebuie eliminată taxa de 2% impusă băncilor în 2023, care s-a dublat la 4% în iulie 2025 și care urmează să fie eliminată treptat până la finalul lui 2026.
• Trebuie eliminată și taxa de 0,5% aplicată firmelor de petrol și gaze, care va expira la finalul lui 2026.

.

OECD recunoaște, undeva în corpul raportului, că toate acestea vor încetini și mai mult o creștere economică deja slăbită și că inflația va rămâne ridicată cel puțin până la jumătatea lui 2026, în timp ce salariile stagnează. Țineți cont că e o estimare optimistă, ce nu ia în calcul aventura lui Trump în Iran, care aruncă în aer prețurile la pompă și apoi la orice.

.

Tabloul e complet: taxe mai multe pentru oameni și mai puține pentru companii. Ghidul perceptorului modern a fost scris. Acum trebuie doar aplicat. Iar dacă mai rămâne ceva prin buzunare, stați liniștiți – următorul raport OECD îl va găsi.