Există cifre care anunță vești bune. Există cifre care, deși pe hârtie arată bine, sunt menite să ascundă grozăvii. Și sunt cifre pe care nimeni n-are curajul să ți le arate, dar care dezvăluie realitatea, prea incomodă ca să încurce bunul mers al guvernării.
.
52.200 de persoane și-au pierdut locul de muncă în 2025, din luna iunie până în luna decembrie a anului trecut, arată Institutul Național de Statistică. Asta deși numărul angajaților din economie crescuse cu 26.600 în primele 5 luni din an, din ianuarie până în mai 2025.
.
Să pierzi în semestrul al doilea dublul numărului de locuri de muncă câștigate în primul cu inerția din anul precedent nu e o fluctuație. E o schimbare de direcție.
.
În doar șapte luni, 52.200 de români au trecut de la statutul de contribuabili la cel de supraviețuitori. Nu vei auzi nimic despre asta de la Guvern, prea ocupat să vorbească despre reducerea deficitului bugetar ca să mai spună ceva despre sănătatea economiei, și prea absorbit de cum să justifice prin cifre care dau bine dar care nu spun toată povestea valul de măsuri de austeritate care îneacă puterea de cumpărare a românilor, sufocă consumul, încetinește piața muncii și, în final, frânează economia.
52.200 în șapte luni înseamnă 7.457 de oameni rămași fără salariu în fiecare lună și tot atâtea familii care au rămas fără un venit – poate singurul – și au descoperit brusc ce înseamnă „ajustare fiscală” în viața reală.
.
De ce n-au intrat aceste cifre în statistica triumfătoare a actualului guvern? Pentru că exact în măsurile lui stă și răspunsul:
Din august 2025, guvernul a pornit ofensiva împotriva deficitului bugetar. Pensiile și salariile din sectorul public au fost plafonate, în timp ce TVA-ul a fost majorat cu 2 puncte procentuale, accizele au fost crescute, baza de contribuții pentru CASS a fost mărită, iar plafonul la energie electrică a fost eliminat. Tot anul trecut, au fost anunțate creșterea taxelor pentru companii și majorarea (a se citi dublarea) impozitelor locale de la 1 ianuarie 2026.
.
Rezultatul? Un efect de domino pe care-l vedem tot mai clar: schimbarea de trend din piața muncii în semestrul al doilea din 2025 nu a fost o coincidență. A fost consecința unui cumul de șocuri: austeritate, inflație ridicată, costuri mai mari pentru firme, cerere internă în scădere și perspective fiscale mai apăsătoare pentru anul următor.
.
Da, deficitul bugetar s-a redus. Dar o parte din reducere s-a făcut prin comprimarea economiei reale. Iar acesta este prețul real al „reformei” bugetare, pe care îl plătim cu toții, inclusiv statul: locuri de muncă pierdute înseamnă mai puține contribuții sociale, mai puțin impozit pe salarii, mai puțin consum și, deci, mai puțin TVA, accize șamd colectate.
.
Putea fi ignorat acest deficit? Sigur că nu. Dar există o diferență între a ajusta o economie și a o stoarce – iar 52.200 de locuri de muncă pierdute în șapte luni spun destul de clar de care parte a acestei diferențe s-a aflat Guvernul.
.
Cum arată 2026, care nu promite nici el vești bune: dublarea impozitelor locale e acum realitate; povara fiscală suplimentară pe companii e în vigoare; plafoanele de venituri la fel; inflația a erodat puterea de cumpărare mai bine de jumătate de an și continuă să o facă.
.
Așa că, într-un astfel de context, cererea internă nu are cum să se redreseze, iar locurile de muncă pierdute nu se pot recupera prea ușor. Adăugați la asta încă un semnal interesant de la INS, care arată că până și numărul locurilor vacante disponibile scade acum, la început de 2026 – deci tot mai puțini angajează. Cum ar putea să facă altfel? De la guvern, se vede că operația a reușit. Din stradă, pacientul e mort.
