249.374 de contracte de muncă s-au desființat în România într-un singur an: nu unul de pandemie, nu unul de criză economică, ci unul de război împotriva deficitului bugetar… care a secerat însă un sfert de milion de contracte de pe piața muncii și a pus pe bară 137.328 de salariați. Dacă prima jumătate a anului a fost calmă, a doua a fost un coșmar: doar în ultimele 3 luni ale lui 2025 au fost desființate 142.725 de contracte de muncă, în timp ce 96.474 de români au rămas fără job.
.
Primele șase luni ale anului nu anunțau furtuna. Se desființaseră 41.404 contracte de muncă, dar numărul salariaților chiar crescuse cu 20.296. Piața muncii era echilibrată și nimic nu anunța ce se apropie: între iunie și septembrie, brusc, au dispărut 46.325 de contracte de muncă (în trei luni cât în precedentele 6), iar aproape 45.000 de oameni și-au pierdut serviciul. Iar ultimul trimestru a fost devastator: 57% din toate contractele de muncă desființate în 2025 au dispărut doar în ultimele trei luni ale anului, iar 70% dintre românii care și-au pierdut locul de muncă au rămas fără serviciu tot atunci.
.
Ritmul de pierdere a contractelor de muncă a crescut de la circa 6.900 pe lună în prima jumătate a anului la aproape 47.600 pe lună în ultimul trimestru. De aproape șapte ori mai mult.
.
O prăbușire a pieței muncii care coincide perfect cu momentul în care austeritatea a ieșit din comunicatele Guvernului și a intrat în economia reală: august 2025. De atunci, consumul și puterea de cumpărare scad de la lună de lună, inflația rămâne peste 9%, iar acum vedem și factura de pe piața muncii. Deficitul începe să arate mai bine. Economia, din ce în ce mai rău.
