În august 2025, România a implementat cele mai mari creșteri de taxe din istoria recentă. TVA-ul a sărit de la 19% la 21%, accizele la carburanți și alcool au crescut cu 10%, multe facilități fiscale au dispărut, contribuția la sănătate s-a extins și toți au resimțit șocul noilor facturi la energie electrică după eliminarea plafoanelor de preț. Guvernul promitea că aceste măsuri vor aduce banii necesari pentru reducerea deficitului bugetar. Întrebarea e: au funcționat?
.
Cifrele execuției bugetare publicate de ministerul Finanțelor arată că deficitul bugetar a scăzut de la 152,7 miliarde de lei la 146 miliarde de lei (-1pp). Dar nu asta e toată povestea. Azi ne uităm deci un pic mai atent la veniturile statului, care au ajuns în 2025 la aproximativ 130 de miliarde de euro – echivalentul a 662,7 miliarde lei, cu 15,3% mai mult decât în 2024. La prima vedere, pare o performanță. Realitatea este însă mai nuanțată. Dar întrebarea nu este cât a strâns statul, ci de unde au venit acești bani și cine a plătit, în final, factura.
.
Banii au venit din două surse mari: veniturile curente (în mare parte taxe și impozite plătite de cetățenii români) și fondurile europene.
.
Din veniturile curente, impozitul pe salarii și venit a adus la buget 58,8 miliarde de lei, cu aproape 20% mai mult decât anul anterior, pe fondul eliminării facilităților fiscale din construcții, agricultură, industria alimentară și IT. La asta se adaugă un salt spectaculos al impozitului pe dividende, de aproape 78%, alimentat de distribuiri masive la final de 2024 și în 2025, pe fondul schimbărilor legislative. Din perspectiva bugetului, e un câștig clar. Din perspectiva tuturor celorlalți, e un semnal de presiune fiscală crescută.
.
La capitolul taxe indirecte, imaginea e mai complicată. TVA-ul a fost majorat de la 1 august: cota standard de la 19% la 21%, cea redusă de la 9% la 11%. Cu toate astea, încasările din TVA au crescut cu doar 10,7% pe întreg anul. Ca pondere în PIB, TVA-ul a urcat aproape insesizabil, de la 6,9% la 7%. Statul a încasat net 133,9 miliarde de lei, dar a restituit și mai mult TVA decât în anul anterior. Creșterea există, dar este modestă raportat la scumpirea generalizată și la majorarea cotelor.
.
Și mai problematică este situația accizelor. De la 1 august, acestea au fost majorate masiv: alcoolul cu 10%, carburanții cu 10%, tutunul cu 3%. Rezultatul? Încasări mai mari cu doar 4,3% și, mai grav, o scădere ca pondere în PIB, de la 2,6% la 2,5%. Asta indică un eșec de politică fiscală. Când mărești accizele substanțial și obții venituri suplimentare modeste, înseamnă că oamenii consumă mai puțin, caută alternative sau că evaziunea crește. Statul a apăsat pedala taxelor, dar baza de impozitare s-a subțiat.
.
Contribuțiile sociale au crescut cu aproape 10%, o parte importantă a acestui avans venind din extinderea CASS către noi categorii de contribuabili. Din nou, bugetul câștigă, dar costul este resimțit direct de populație, mai ales de cei cu venituri medii și mici, pentru care aceste contribuții sunt greu de evitat.
.
Marea surpriză pozitivă a anului 2025 rămân fondurile europene. Sumele rambursate de Uniunea Europeană și donațiile au crescut cu peste 79%, de la 42,4 miliarde lei în 2024 la aproape 76 de miliarde lei în 2025. Este o gură de oxigen majoră pentru buget și o dovadă că România are capacitatea de a absorbi bani europeni într-un ritm bun.
.
În ansamblu, bugetul din 2025 arată o imagine mixtă a veniturilor. Statul a strâns mai mulți bani, dar o parte importantă din creștere vine din taxe mai mari și din eliminarea unor facilități, nu dintr-o lărgire sănătoasă a economiei. Fondurile europene sunt un succes clar, însă ele nu pot compensa la nesfârșit slăbiciunile colectării interne.
