În 2025, statul român a cheltuit 808,7 miliarde de lei. Cu 81,4 miliarde mai mult decât în 2024. Mai mult ca niciodată. Cheltuielile au ajuns la 42,4% din PIB, în creștere de la 41,2% cu un an înainte. Toate astea într-un an în care veniturile statului au crescut începând cu 1 august, după un val de taxe mai mari, contribuții extinse și scumpiri în lanț. Întrebarea e: unde s-au dus banii?
.
Primul răspuns e incomod: în mare parte, în funcționarea zilnică a statului. Cheltuielile curente – adică salarii, bunuri, servicii, dobânzi, asistență socială – au ajuns la 744,6 miliarde de lei, cu aproape 80 de miliarde mai mult într-un singur an. Ca pondere în PIB, acestea au crescut la 39%. Sunt cheltuieli rigide, greu de redus, pentru că țin totul în picioare.
.
Cheltuielile de personal au crescut relativ modest, cu 1,9%, adică 3,1 miliarde de lei. În schimb, cheltuielile cu bunuri și servicii – tot ce înseamnă achiziții, consum curent, funcționare administrativă – au crescut masiv, cu 7 miliarde de lei.
.
Cea mai îngrijorătoare creștere vine însă dintr-un capitol invizibil pentru public, dar extrem de costisitor pentru fiecare dintre noi: dobânzile. Statul a plătit în 2025 cu 14,2 miliarde de lei mai mult doar pentru dobânzile la datorie, o creștere de aproape 40% într-un singur an. Dobânzile au ajuns la 2,6% din PIB. Practic, aproape jumătate din creșterea veniturilor fiscale ale statului de anul trecut a fost înghițită de costul împrumuturilor. Este prețul datoriilor mari și al finanțării scumpe.
.
Subvențiile au scăzut cu 4,5 miliarde de lei, după eliminarea schemelor de plafonare a prețurilor la energie. În același timp, cheltuielile sociale (pensii, ajutor social pentru săraci, alocații pentru copii, ajutor de șomaj, indemnizații de handicap, ajutoare pentru veterani) au crescut cu aproape 27 de miliarde de lei și au ajuns la 13,1% din PIB.
.
Partea bună a execuției bugetare din 2025 vine din zona fondurilor europene. Cheltuielile pentru proiecte finanțate din fonduri externe nerambursabile au crescut spectaculos, cu peste 60%, ajungând la 2,5% din PIB. Apoi și PNRR-ul a intrat în faza de implementare accelerată: cheltuielile totale au explodat cu peste 80%, de la 1,3% la 2,2% din PIB. Asta înseamnă investiții, reforme și bani care nu apasă direct pe bugetul național. În paralel, cheltuielile pe vechiul exercițiu financiar 2014–2020 au scăzut natural, odată cu închiderea ciclului.
.
Marea problemă rămâne însă investiția clasică a statului. Cheltuielile de capital – adică investițiile din buget – au crescut foarte puțin în termeni nominali și au scăzut ca pondere în PIB, de la 3,7% la 3,5%. Este un semnal prost pentru creșterea pe termen lung. Statul cheltuiește tot mai mult pentru a se întreține și tot mai puțin, proporțional, pentru a construi viitorul.
.
Concluzia: în 2025 statul nu a risipit banii, dar nici nu i-a folosit ideal. A cheltuit mai mult pentru dobânzi și funcționare, dar a făcut pași importanți în absorbția fondurilor europene, deși a rămas timid la capitolul investiții proprii.
