Rectificarea bugetară pe 2025 ar fi trebuit să reducă deficitul, dar îl adâncește, de la o țintă de 7% la 8,4% – cu 1,36 puncte procentuale peste ce a fost aprobat inițial în bugetul pe 2025.
Documentul pus în dezbatere publică arată clar: veniturile bugetului general consolidat (adică toate bugetele publice) cresc cu doar 3,2 miliarde de lei, cheltuielile cresc și ele cu 27,8 miliarde de lei, iar deficitul explodează cu încă 24,6 miliarde de lei. Mai grav, la bugetul de stat veniturile chiar scad cu 1,8 miliarde, în timp ce cheltuielile cresc cu 23,3 miliarde.
.
Cu alte cuvinte, austeritatea impusă cu duiumul și rectificarea bugetară nu reduc nimic, ci doar ne cresc nota de plată. Guvernul Bolojan taie cu o mână și aruncă miliarde cu cealaltă.
.
- Cine câștigă și cine pierde cel mai mult. Ministerul Finanțelor înghite +19,4 miliarde lei pentru dobânzi la împrumuturi și rezervă, Ministerul Muncii +5,5 miliarde, Dezvoltarea +2,47 miliarde. Marii perdanți? Fix sectoarele critice pentru dezvoltare: Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, amputat cu 3,25 miliarde lei, Sănătatea, minus 2,6 miliarde, și Transporturile, minus 1,8 miliarde.
- Investiții sacrificate, programe politice umflate. Se taie 4 miliarde lei din fonduri europene nerambursabile 2021–2027, 150 milioane din cele pe 2014–2020, iar cheltuielile de capital (adică investiții directe din bugetul de stat) scad cu 2 miliarde lei. În schimb, se toarnă cu găleata: +8,15 miliarde pentru PNRR (mai mult la împrumuturi decât la granturi) și +1 miliard pentru Anghel Saligny, program cunoscut pentru alocările clientelare.
- Partidele și restul. Autoritatea Electorală Permanentă primește +169 milioane lei pentru rambursarea cheltuielilor din campania prezidențială din 2025. Bani pentru partide, deci, în plină criză bugetară. Mai puțin primește până și SRI, +92,8 milioane lei, sau Justiția cu magistrații în grevă, +85,9 milioane lei.
.
Per ansamblu, proiectul de rectificare bugetară adâncește în loc să reducă deficitul, împins de o povară tot mai mare a dobânzilor, de venituri fiscale în scădere la profit și TVA și de o strategie bazată pe taxe noi, nu pe colectare eficientă. În timp ce investițiile publice sunt sacrificate, guvernul împinge nota de plată spre consum – adică spre noi. Rectificarea pe 2025 nu e un instrument de ajustare, ci un act de adâncire a crizei.
