Sunt deja câteva luni de când nu mai avem nevoie de statistici ca să înțelegem că economia nu merge bine. E suficient un drum la supermarket (mai nou la benzinărie) sau o factură deschisă acasă. Ce puteai cumpăra ieri nu mai este astăzi la fel de accesibil. Dincolo de senzația din portofel însă, cifrele confirmă și ele ce bănuiam deja: 2026 va fi un an dificil pentru stat, pentru business-uri și cu atât mai mult pentru oameni.
.
Primul semnal vine chiar din inima economiei: PIB-ul. În ultimul trimestru din 2025, economia a scăzut cu 1,8% față de trimestrul anterior. Pe întreg anul, creșterea economică a țării noastre a fost de doar 0,7% – practic o stagnare. După un 2024 slab și el, intrăm în al treilea an de creștere anemică.
.
Nici prognozele nu oferă prea mult optimism, cam toată lumea umblând în scădere la cifrele estimate până acum. UniCredit de exemplu vede o creștere economică de doar 1% în 2026 (de la 1,5%), iar Banca Mondială coboară estimarea la 0,5% (de la 1,3%) afirmând că, din cauza ajustării fiscale (adică taxe, impozite și înghețări de venituri), ritmul expansiunii economice a încetinit brusc în România. ING, la rândul său, anticipează chiar contracție economică în prima jumătate a anului.
.
De fapt, motorul care a ținut România în mișcare – consumul – se oprește. Din august 2025, odată cu intrarea în vigoare a noilor taxe, impozite și înghețări de venituri, vânzările din retail scad continuu. La început de 2026, situația nu se îmbunătățise: minus 6,8% în februarie 2026, după un minus anual de 9,1% în ianuarie.
.
Chiar și o veste aparent bună, cum e scăderea deficitului comercial, ascunde o problemă: da, a scăzut cu 15,6%, dar nu pentru că exportăm mai mult, ci pentru că importăm mai puțin deși nu ne-am crescut capacitatea de producție. Adică pur și simplu nu mai cumpărăm.
.
Deloc întâmplător, inflația rămâne încăpățânat de mare. De șapte luni nu a coborât sub 9%, iar Banca Națională avertizează că va crește din nou în prima jumătate a anului.
.
În paralel, salariile reale – adică ajustate cu inflația – sunt pe minus, și ele tot de șapte luni consecutive.
.
În economie, aceste lucruri nu rămân izolate, ci se leagă între ele ca piesele unui domino – iar semnele sunt deja vizibile în business: numărul firmelor intrate în insolvență a crescut cu peste 13% în primele două luni ale anului, la peste 1.000. Industria cade și ea: în ianuarie, România se afla printre țările UE cu cele mai ample scăderi ale producției industriale, potrivit Eurostat.
.
În continuare, costul banilor rămâne ridicat. BNR tocmai ce a menținut dobânda cheie la 6,5%, iar scăderile preconizate sunt acum împinse spre finalul anului sau chiar mai târziu. Asta înseamnă credite scumpe – pentru populație și nu în ultimul rând pentru stat.
.
Iar statul are propria sa problemă: deficitul bugetar. Ținta pentru 2026 este ambițioasă – 6,2% din PIB, în scădere de la 7,6% în 2025, cu cheltuieli uriașe cu dobânzile la împrumuturi.
.
Peste toate, vin de acum efectele asupra economiei globale ale războiului din Orientul Mijlociu, care antrenează întreaga lume în criză energetică.
.
Așa că 2026 poate fi ori un an dificil, ori începutul unei crize în toată regula. Cu două conflicte active și o economie globală sub presiune, linia dintre cele două devine tot mai subțire. Pentru România, riscul nu este doar din exterior, ci faptul că intră în această perioadă deja slăbită.
