Moody’s Analytics a avertizat autoritățile din România cu privire la nivelul alarmant al deficitului bugetar, care a atins 9,3% din PIB în 2024, depășind chiar și vârful înregistrat în perioada pandemiei. Gaurav Ganguly, directorul de analize economice pentru ENEA la Moody’s, s-a declarat „mult mai îngrijorat” în cazul României comparativ cu alte state din Europa Centrală, mai ales în contextul impactului negativ al taxelor vamale impuse de SUA. Deficitul a continuat să crească și în primul trimestru din 2025, iar Ganguly estimează că acesta va ajunge la 8,4% din PIB anul acesta și 7,1% în 2026. Dacă nu se iau măsuri urgente de consolidare fiscală, „vom vedea o agravare a deficitului bugetar în 2025 şi 2026”, conform acestuia.
.
Potrivit Moody’s Analytics, creșterea cheltuielilor militare, războiul din Ucraina și ciclurile electorale au dus la creșterea împrumuturilor în Europa Centrală. România și Polonia, cele mai mari economii din regiune, au înregistrat cele mai mari deficite din UE în anul precedent. Deși gradul de îndatorare al României și Poloniei este în continuare sub media Uniunii Europene, costurile cu serviciul datoriei au crescut considerabil. În România, acestea au ajuns la 2,3% din PIB, în timp ce în Polonia s-au dublat din 2021 până azi.
.
Moody’s avertizează că spațiul fiscal limitat din regiune reduce capacitatea țărilor de a face față șocurilor externe, cum sunt taxele americane, și subliniază dependența puternică de exporturi în Europa Centrală. Deși exporturile directe către SUA sunt relativ mici, țările din regiune sunt printre cele mai dependente de comerțul internațional: în Slovacia, exporturile reprezintă 75,5% din PIB, în Polonia 39,4%, toate peste media UE de 34,2%. Pe acest fond, perspectivele de creștere pentru România, Cehia și Ungaria se deteriorează, riscul de recesiune crescând.
.
În final, Gaurav Ganguly subliniază că retragerea SUA spre politici izolaționiste pune presiune semnificativă pe țările dependente de comerțul global, precum România. Acestea trebuie să identifice noi piețe de export, să formeze alianțe comerciale și să atragă investiții străine directe, pentru a-și diversifica motoarele de creștere. Dacă nu vor aborda aceste provocări structurale, țările din regiune riscă probleme economice nu doar pe termen scurt, ci și pe termen mediu.
