Nicușor Dan a sesizat Curtea Constituțională, contestând legea care înăsprește pedepsele pentru fascism, legionarism, rasism sau xenofobie. Președintele invocă lipsa de claritate a textului legii, ce ar putea restricționa libertatea de exprimare și accentua fenomenul de polarizare socială.
.
Dan a precizat că legea nu oferă o definiție precisă pentru termeni cheie precum “legionar”, ambiguitatea putând duce la situații absurde, în care texte de-ale lui Mihai Eminescu ar putea fi cenzurate. În plus, lipsa clarității permite și arbitrariul din partea judecătorilor și autorităților.
.
Spre deosebire de celelalte organizații interzise (rasiste și xenofobe), care pot fi definite prin raportare la anumite criterii relativ obiective, respectiv discriminarea unor persoane sau unor grupuri de persoane în funcție de rasă sau naționalitate, noțiunea de legionar nu este definită nicăieri în cuprinsul O.U.G. nr. 31/2002. În schimb, actul normativ citat definește numai noțiunea de Mișcare Legionară – art. 2 lit. f) din O.U.G. nr. 31/2002, cu modificări minore în Lege, însă nu lămurește care este raportul dintre adjectivul legionar (privitor la organizații) și sintagma pe care o analizăm aici, precizează Nicușor Dan.
.
În plus, președintele descrie România ca o societate profund polarizată, cu un nivel scăzut de încredere în instituții. Astfel, Dan avertizează că, dacă sancțiunile sunt aplicate fără claritate sau echilibru, pot alimenta tensiuni și suspiciuni că legea este folosită politic.
.
Statul român trebuie să acționeze cu fermitate pentru a preveni și pentru a combate incitarea la ură, la xenofobie, la discriminare de orice fel. Dacă nu o face însă într-o manieră echilibrată, cu respectarea strictă a prevederilor constituționale, efectul va fi contrar. Societatea românească este puternic polarizată, încrederea în autoritățile statului este la cote reduse, și orice acțiune a statului care se referă în mod dezechilibrat la această polarizare crește tensiunea socială și neîncrederea în autorități, se arată în sesizare.
.
Dacă prezintă neclaritate constituțională, Curtea poate trimite legea înapoi în Parlament, pentru precizări. Dacă însă CCR consideră legea constituțională, președintele va trebui fie să o promulge, fie să o întoarcă în Parlament. Nicușor Dan a făcut sesizarea pe 10 iulie 2025.
