Conflictul ruso-ucrainean a însemnat destrămarea unității europene sau, cel puțin, a aparenței sale. Realitățile expuse de diferiți oficiali ai statelor, deja diferite înainte de 2022, au devenit prăpăstios de opuse. Problematica ”prorusismului” a fost invocată atât de frecvent în acești 3 ani de război, încât stai să te gândești dacă nu s-a redefinit complet. De dragul obiectivismului, nu punem semnul egal între această expresie și extremismul european, însă e clar că și liderii bătrânului continent s-au folosit din plin de anvergura sa pentru realizarea propriilor interese.
În orice caz, peste tot se ”zvonește” inevitabilul: sfârșitul crizei politice pe care o trăim nu se întrevede prea curând. Balkan Insight propune un instantaneu al situației europene sau ceea ce scepticii ar numi un mozaic al adevărurilor, însumat prin declarația prim-ministrului Slovaciei, Robert Fico:
.
Din ce în ce mai mult, pare că Zelensky are nevoie de războiul acesta. Când e război, nu pot exista alegeri democratice.
.
De exemplu, Viktor Orban pune accentul pe beneficiile economice ale unei păci rapide. În cadrul unei întâlniri de partid acesta a susținut că pacea ar rezolva rădăcina problemelor economice ale Ungariei, însă experții îl cam contrazic. Peter Akos Bod, un fost ministru și guvernator al Băncii Centrale spune că Ungaria se confruntă cu un fenomen economic numit stagflation (inflation + stagnation), respectiv cu devalorizarea monedei și cu subproducție. Această problemă nu și-ar găsi rezolvarea în semnarea păcii, susține Bod.
În Polonia, Donald Tusk a declarat la Summitul de la Paris că nu își retrage sprijinul militar și umanitar pentru Polonia. Totuși, candidatul la prezidențiale din tabăra lui Tusk, Trzaskowski, susține restricționarea subvenției umanitare doar pentru copiii familiilor ucrainiene stabilite pe termen lung în Polonia, ceilalți fiind cu totul excluși din proiect.
