Într-o Europă care traversează astăzi provocări economice globale și tensiuni geostrategice semnificative, aderarea României la Uniunea Europeană rămâne unul dintre cele mai importante proiecte de țară din ultimele decenii. Acest pas crucial a schimbat fundamental traiectoria economiei și a societății românești, oferind acces la oportunități de dezvoltare, reforme structurale și consolidarea poziției internaționale a țării.

.

Aceasta este concluzia celui dintâi raport al noului proiect al Băncii Naționale a României – Economic@BNR, o platformă de cercetare și analiză pe teme economice relevante pentru țara noastră, care analizează peste 100 de indicatori reprezentativi pentru prioritățile de dezvoltare națională din ultimii 20 de ani.

.

Privind retrospectiv, România a demonstrat reziliență și coeziune față de valorile europene, navigând cu succes printre oportunitățile și provocările apartenenței la Uniune. Progresele realizate în plan economic, social și instituțional sunt vizibile, iar fondurile europene atrase au constituit un motor esențial pentru modernizarea economiei și creșterea nivelului de trai. Totuși, pentru ca aceste progrese cantitative să devină sustenabile pe termen lung, este necesar un suport calitativ solid, capabil să dezvolte „capitalul social” al țării, ca vector de modernizare și progres viitor, arată specialiștii Băncii Naționale.

.

Evaluarea parcursului României în context european este un demers de reconfirmare a identității noastre într-o Europă în rapidă schimbare, dar și o introspecție asupra a ceea ce dorim să devenim, ca țară și economie, au transmis aceștia.

.

20 de concluzii, pentru ultimii 20 de ani:

1. Convergență economică reală: România a avut cel mai rapid avans din UE în ultimii 20 de ani, recuperând peste jumătate din decalajul față de zona euro.
2. Produsul Intern Brut: PIB-ul pe locuitor (la PPS) este acum de peste 75% din media zonei euro, apropiat de cel al Poloniei și ușor peste Ungaria.
3. Comerț exterior: Exporturile au crescut în volum și complexitate, cu pondere mai mare de produse tehnologice. Dependența acestora de materii prime din import a scăzut, iar structura s-a îmbunătățit calitativ prin creșterea ponderii produselor cu intensitate tehnologică mai ridicată.
4. Investiții străine directe: Majoritatea provenind din UE, au susținut transformarea economică, în special în industrie, sectorul bancar, comerț și servicii, stimulând crearea de locuri de muncă.
5. PIB per capita: În 2024, PIB pe locuitor la paritatea puterii de cumpărare era de 4 ori mai mare decât în urmă cu douăzeci de ani. Creșterea accelerată a fost susținută de aderarea europeană, adoptarea unor reforme și intensificarea intrărilor de investiții străine directe.
6. Datorie publică: Este mai redusă în raport cu majoritatea statelor europene și față de media Uniunii, însă nivelul acesteia a înregistrat una dintre cele mai mari creșteri comparativ cu anul 2007.
7. Rate ale dobânzilor: Au scăzut treptat, pe seama îmbunătățirii indicatorilor macroeconomici și a încrederii. Evoluția recentă reflectă o schimbare de direcție a politicilor monetare la nivel global.
8. Creștere economică: În general peste media UE, deși cu fluctuații ciclice mai pronunțate atât în timpul crizei financiare și al pandemiei, cât și în perioadele de expansiune din preajma aderării la UE și din anii 2014-2018.
9. Motorul creșterii economice: În ultimele decenii, consumul a reprezentat în general principalul motor al creșterii economice. Absorbția internă a fost acoperită, în bună măsură, din importuri.
10. Specializare economică: Progres spre produse cu valoare adăugată mai mare. Astfel, gradul sporit de complexitate a produselor exportate evidențiază adâncirea acestui proces de dezvoltare economică.
11. Capital românesc: Contribuție în creștere în economie, susținută de IMM-uri.
12. Energie: România are cea mai scăzută dependență energetică regională și un mix energetic echilibrat, cu structură similară celui al UE, bazat în mică măsură pe combustibili fosili. Țara noastră beneficiază astfel de avantaje competitive majore în plan regional, ceea ce face ca România să poată avea un rol deosebit de important, pe termen mediu, în planul securității energetice europene.
13. Servicii medicale: Accesul la serviciile medicale este peste media UE, dar e nevoie de prioritizarea investițiilor.
14. Fiscalitate: Impozitarea capitalului în România se află sub media UE, țările din Europa Centrală și de Est adoptând o impozitare a companiilor mai redusă și cât mai simplu de aplicat (cota unică).
15. Impozitarea muncii: România e aproape de media UE, iar facilitățile fiscale de care au beneficiat numeroase sectoare (IT, construcții, sectorul agricol, industria alimentară) au fost retrase în vederea consolidării situației bugetare.
16. Piața muncii: A înregistrat progrese notabile, cu creșteri ale ocupării și ale productivității muncii, dar unele sectoare se caracterizează prin deficite de resursă umană calificată. Rata de ocupare totală se menține încă sub media UE, fiind relevante în continuare disparitățile regionale și nivelurile scăzute pentru anumite categorii, precum tinerii sau femeile, unde sunt decalaje de recuperat. Rata șomajului a scăzut considerabil, iar salariul real s-a triplat în ultimii 20 de ani.
17. Salarii: În ultimele două decenii, în România, salariul mediu net s-a triplat, iar productivitatea muncii a crescut, chiar dacă într-un ritm mai puțin alert.
18. Reducerea inegalităților: Dezvoltarea economică a contribuit la reducerea inegalității veniturilor, îmbunătățirea nivelului de trai și reducerea generalizată a riscului de sărăcie, dar persistă decalaje între rural și urban.
19. Speranța de viață: În ultimul deceniu, România a înregistrat cea mai pronunțată creștere a speranței de viață din regiune, aspect reflectat și de creșterea gradului de satisfacție privind condițiile de trai, dar persistă unele dezechilibre sociale.
20. Fonduri europene: O sursă esențială de accelerare a dezvoltării economice și sociale a țării, cu aproape 100 miliarde euro absorbite. Fondurile UE primite anual au depășit cu mult contribuțiile României la bugetul UE, beneficiul net total de aproximativ 70 miliarde euro fiind în creștere datorită PNRR și Fondurilor din exercițiul financiar 2021-2027. Începând cu anul 2007, în privința sumelor primite de la bugetul UE, România a încasat, în medie aproximativ 6 miliarde euro pe an.

.

Sume consistente au fost direcționate către dezvoltare regională și coeziune, agricultură și dezvoltare rurală, iar mecanismele specifice au asigurat finanțarea redresării și rezilienței post-criză. În pofida unor blocaje, PNRR este un catalizator și o importantă sursă de finanțare pentru reforme și investiții pe care România trebuie să le implementeze în următorii ani.

.

Despre studiu

„Romania Europeană – evoluții, progrese, provocări” este primul studiu în cadrul proiectului Economic@BNR, cu obiectivul de a deveni, pe de o parte, o platformă de referință pentru specialiști, iar pe de altă parte, un sprijin în procesul de fundamentare a deciziilor de politică economică.