România a intrat în 2025 într-o tensiune uriașă, cu proteste de stradă și o societate care nu s-a refăcut după anularea alegerilor prezidențiale de anul trecut. Scena politică a fost zguduită de plecarea prin demisie a lui Klaus Iohannis, noi alegeri, crearea unei noi coaliții de guvernare și ciocniri cu opoziția, pe lângă scandalurile dintre partidele aflate la putere. Anul a fost marcat și de episoade grele: pierderea tezaurului dacic, salina Praid și, peste toate, persistența ecoului războiului hibrid, cu suspiciuni de ingerință rusă și eticheta dură de „regim hibrid” reflectată în exterior.

.

În același timp, România a bifat praguri istorice și contraste puternice. A intrat deplin în Schengen, dar a rămas cu vize pentru SUA; a crescut taxele și TVA-ul, inflația a erodat puterea de cumpărare, iar aproape un milion de oameni au pierdut accesul la asigurarea de sănătate. Energia a adus recorduri la fotovoltaice, apărarea a fost pusă la încercare de drone rusești, iar justiția a fost zguduită de scandaluri și blocaje. S-au deschis autostrăzi, s-a deschis și Catedrala Națională, în timp ce nostalgia după Ceaușescu a crescut alarmant.

2025 a fost, astfel, un an al marilor realizări formale, traversat însă de o fisură profundă în societate.

.

1. Am intrat în Schengen. România a intrat deplin în spațiul Schengen, la 18 ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Un eveniment care, dincolo de simbol, a însemnat sfârșitul unei așteptări lungi și o validare politică într-un moment în care încrederea în instituții era șubrezită.

2. Am rămas cu vizele pentru SUA. Chiar înainte ca vizele pentru Statele Unite să fie ridicate, administrația Trump a decis să le mențină în vigoare. O decizie văzută la vremea respectivă drept un ajutor pentru mișcarea suveranistă din țară… mai ales că George Simion a și mulțumit Statelor Unite că “au transmis un mesaj clar – România nu este în momentul de faţă un stat democratic, demn de Visa Waiver”.

3. Au crescut taxele. Marcel Ciolacu s-a tatuat pe mână în noaptea de Anul Nou cu mesajul: „Nu se mărește TVA-ul”. Candidatul la președinție Nicușor Dan a dat în scris că TVA-ul nu va crește. Dar pe urmă Executivul condus de Ilie Bolojan l-a majorat de la 19% la 21%, mărind de asemenea și cotele reduse, la 11%. În logica de reducere a deficitului bugetar au apărut, în plus, între altele: taxa de 25 lei pe colete din China (responsabilă pentru 24,4% din deficitul comercial al României pe primele 7 luni), eliminarea facilităților pentru IT, creșterea accizelor cu 10% și introducerea obligației de plată CASS pentru mai multe categorii (co-asigurați, mame în concediu de creștere copil, șomeri etc.), lăsând aproape un milion de oameni fără asigurare gratuită.

Efectele s-au văzut într-o economie care a intrat în regim de frână: inflația a rămas în jur de 10% din august încoace, consumul a scăzut, iar veniturile statului au crescut mai puțin decât spera guvernul.

4. Avem un nou președinte. Nicușor Dan a devenit cel de-al 5-lea președinte al României post-Revoluție, după ce românii au votat ca țara să rămână pe drumul său european și euro-atlantic cu 53,60% și o prezență totală de 64,71% în turul doi.

Campania electorală a fost interesantă – între momentele care merită amintite: USR a părăsit candidatul partidului, pe Elena Lasconi, ca să-l sprijine pe Nicușor Dan în alegeri. Aceeași Elena Lasconi a publicat o serie de fotografii care îi înfățișau pe Nicușor Dan, Victor Ponta și Florian Coldea împreună, dar în imagini separate, iar gestul ei a sfârșit prin a-l propulsa în opțiunile de vot pe Nicușor Dan. Nu mai puțin savuros a fost momentul în care Victor Ponta a recunoscut că a inundat sate românești ca să salveze Belgradul în 2014, primind ulterior cetățenia sârbă. Nu-l uităm nici pe George Simion, care a pierdut procesul intentat fostului ministru moldovean al Apărării pentru afirmațiile acestuia conform cărora Simion s-a întâlnit la Cernăuți cu spioni ai Rusiei. 

5. Un președinte pleacă, unul își recapătă drepturile, altul iese din scenă. 

După ce și-a prelungit mandatul la președinție, Klaus Iohannis a plecat de la Cotroceni, fără să primească “Palatul împăratului” – vila din Aviatorilor. A devenit astfel primul președinte din istoria României care și-a dat demisia. ANAF urmărește acum să-l execute pentru despăgubiri privind unul dintre imobilele sale din Sibiu.

Un alt președinte al României, Ion Iliescu, a rămas anul acesta fără certificatul de revoluționar și a trecut în neființă – nou prilej de scandal politic, în urma căruia USR nu a participat la funeralii.

Nu în ultimul rând, Traian Băsescu a primit înapoi privilegiile de fost președinte, retrase pentru colaborarea cu Securitatea, după o decizie CCR.

6. Avem (încă) un președinte ales. După ce a anunțat că se retrage din prim-plan, Călin Georgescu a revenit printr-o serie de confruntări juridice și politice: a contestat anularea alegerilor la CEDO și a pierdut, iar ulterior a fost trimis în judecată pentru complicitate la acțiuni împotriva ordinii constituționale, instigare publică, inițierea unei organizații cu caracter fascist și fals în declarații privind finanțarea campaniei. Pe scena politică, Georgescu l-a susținut pe George Simion la prezidențialele din 2025, dar s-a delimitat de Anca Alexandrescu la alegerile locale.

Anchetele au scos la iveală și rolul mercenarului Horațiu Potra, implicat în finanțarea campaniei lui Georgescu și într-un plan al celor doi de destabilizare a țării post-alegeri, prin acțiuni menite să creeze haos cu ajutorul mercenarilor coordonați de Potra.

7. Crește popularitatea președintelui unic. Popularitatea lui Ceaușescu atinge cote uriașe – aproape 70% dintre români spun că a fost un lider bun. Până și la festivalul “Beach, Please”, care atrage în mare parte tineri, s-a scandat la unison „Ceauşescu, Ceauşescu!”. Situația e îngrijorătoare, dat fiind că la finalul lui 2024, mai bine de 40% din tinerii români au spus că ar prefera să trăiască în dictatură, iar 33% dintre cei cu vârsta între 18 și 34 de ani ar renunța la anumite libertăți civile pentru un trai mai bun. Iar un alt sondaj de la finalul lui 2025 arată că principala îngrijorare a tinerilor din generația Z este costul ridicat al vieții (79,3%).

8. Ne bântuie alegerile din 2024. Anularea alegerilor prezidențiale din 2024 a continuat să apese greu asupra României în 2025. Statele Unite au criticat-o brutal prin vicepreședintele JD Vance și Elon Musk, iar dincolo de granițele SUA, nici evaluările juridice nu au fost favorabile: Comisia de la Veneția a indicat lacune serioase în legislația electorală, subliniind că anularea unui scrutin trebuie să fie susținută de probe clare privind încălcări concrete ale normelor și că informațiile serviciilor secrete nu pot constitui singurul fundament al unei asemenea decizii.

Pe fond, însă, cea mai mare problemă a rămas lipsa clarității. Serviciile române au identificat o amplă operațiune de ingerință rusă, iar Nicușor Dan a afirmat că o parte semnificativă a campaniei lui Călin Georgescu a fost direcționată de la Moscova, deși detalii oficiale nu au fost făcute publice. Știm totuși că AUR și Georgescu au beneficiat în 2024 de peste 27.000 de conturi false, într-o operațiune de astroturfing care a dus la triplarea audienței pe TikTok într-un interval de două săptămâni și la peste 73 de milioane de vizualizări pentru hashtagul #calingeorgescu în doar șapte zile. Rețele care inițial îl susțineau pe Georgescu au continuat în 2025 cu propagandă pro-Rusia.

9. Am schimbat două guverne. Am început anul cu Guvernul Ciolacu II și l-am încheiat cu Guvernul Bolojan. Împotriva celui din urmă au fost depuse 5 moțiuni de cenzură în 2025 – 4 după ce Executivul și-a asumat răspunderea în parlament pe 5 proiecte de reformă. Toate cele 5 moțiuni au fost respinse.

10. Am încheiat și alegerile locale. În București, surpriza a fost ordinea: candidata AUR a ieșit pe locul 2, candidatul PSD pe locul 3, iar strategia de campanie prin „proxy” a lui Nicușor Dan l-a costat scump pe Cătălin Drulă, care a obținut un rușinos loc 5, după o susținere prezidențială percepută ca excesivă. Prezența la vot: 32,71%. În restul țării, AUR, deși umflat în sondaje la 40%, nu a confirmat. Marcel Ciolacu a câștigat șefia CJ Buzău. Iar noul primar general, Ciprian Ciucu, a început mandatul cu o factură: datorii de peste 2 miliarde de lei la PMB.

11. Am rămas fără Tezaurul dacic. Coiful de Aur de la Coțofenești și trei brățări dacice de aur au fost furate din Muzeul Drents din Assen, Olanda. Nici vinovații, nici obiectele nu au fost recuperate, dar România a primit despăgubiri de 5,7 milioane de euro.

12. Economic nu stăm prea rău, dar nici prea bine. În 2025, indicatorii economici au rămas amestecați. Salariul mediu anual a ajuns la 21.108 euro (locul 22 în UE), dar România urcă pe locul 13 la paritatea puterii de cumpărare. În același timp, țara a avut cea mai mare inflație din Uniune, iar populația a pierdut aproximativ 6% din puterea de cumpărare. Pe partea bună, veniturile gospodăriilor au avut cea mai rapidă creștere din UE în ultimii 20 de ani (+134%), sărăcia relativă a coborât la 19% în 2024, iar inegalitatea s-a redus (Gini 28, cel mai bun nivel din ultimul deceniu). București–Ilfov a devenit regiunea cu cel mai mic risc de sărăcie din UE (3,7%).

În energie, România a accelerat puternic pe fotovoltaice: a depășit pentru prima dată pragul de 3 GW în parcuri solare, ajungând la 3.043 MW instalați. Pe gaz, proiectul Neptun Deep, care va începe să producă în 2027, a intrat în logica geopolitică a exporturilor: există un acord pe 5 ani pentru livrări către Germania, iar Ungaria a semnat cu România un acord de colaborare în sectorul gazelor.

13. Avem un PNRR final. În varianta finală PNRR aprobată de Comisia Europeană, țara noastră beneficiază de 21,41 miliarde euro, dintre care 13,57 miliarde euro granturi şi 7,84 miliarde euro împrumuturi.

14. Primim mai mulți bani europeni. România este pe locul 6 în topul beneficiarilor noului plan de alocare a bugetului european pentru perioada 2028-2034, cu 60,2 miliarde euro: +13,4 mld. euro peste bugetul alocat în actualul exercițiu.

15. Avem o strategie de apărare și aliați peste Ocean. Trump a vrut să retragă o parte din trupele americane din România, dar Congresul a adoptat în decembrie legea care vizează, între altele, menținerea militarilor americani pe continentul european. Cu alte cuvinte, Congresul a consolidat securitatea Europei și implicit a țării noastre. Pe plan intern, Parlamentul a votat noua Strategie Națională de Apărare a Țării 2025-2030, adoptată anterior de CSAT. Documentul prevede că Rusia e principala amenințare la adresa securității naționale. Corupția intră și ea în noul plan de apărare al României, iar SRI primește iar undă verde pentru implicarea în lupta anticorupție.

16. Putem doborî dronele rusești. Dar nu o facem. 2025 este anul în care România votează legea care dă Armatei dreptul să doboare dronele rusești de pe teritoriul său. AUR, SOS și POT au votat împotrivă, iar apoi au atacat la CCR proiectul. O dronă rusească a pătruns apoi neautorizat în spațiul nostru național și, deși avioane F-16 au fost ridicate de la sol cu autorizare de a o doborî, au lăsat-o să-și vadă de drum. Președinta Comisiei Europene a spus că incidentul e „încălcare flagrantă a suveranităţii UE şi o ameninţare gravă la adresa securităţii regionale”.

17. Înaintăm (iar) cu Dosarul Mineriadei. Ion Iliescu, Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu, Virgil Măgureanu, Adrian Sârbu și Miron Cozma au fost trimiși în judecată pentru infracțiuni contra umanității pentru ce s-a întâmplat în 13-15 iunie 1990. Dosarul Mineriadei fusese trimis în judecată și în 2017, dar a fost anulat de instanță și reluat de la zero de procurori. Fostul preşedinte Emil Constantinescu a afirmat nu a fost vorba de o „mineriadă”, ci de „terorism de stat”, iar aproape jumătate dintre români nu ştiu ce s-a întâmplat atunci, potrivit INSCOP.

18. Am împlinit majoratul în UE. Adică 18 ani în Uniunea Europeană. În această perioadă țara noastră și-a triplat PIB-ul, a crescut de patru ori salariul mediu net și de șase ori salariul minim, ajungând la 80% din media PIB per capita a UE la paritatea puterii de cumpărare, la același nivel cu Polonia. A atras 100 de miliarde de euro fonduri europene – deci, la fiecare 1 euro cu care România a contribuit la bugetul UE, a primit trei înapoi.

19. Continuăm să inaugurăm autostrăzi. Anul 2025 a fost al doilea cel mai bun an pentru deschiderile de drumuri de mare viteză. S-au dat în folosință 146 km de autostradă și drum expres. Câteva exemple notabile: se poate circula acum de la București până la Adjud și de la Constanța la Curtea de Argeș pe autostradă, iar de la Craiova la Constanța, pe drum de mare viteză.

20. Ne-am supărat pe Justiție. Un documentar Recorder a produs un șoc public, cu acuzații despre un sistem care se protejează în simbioză cu politica. Nicușor Dan a anunțat ideea unui referendum în rândul magistraților, iar CSM a lansat un chestionar online: peste 98% dintre judecătorii respondenți au spus că au resimțit o campanie publică împotriva justiției, iar 67% au fost de acord cu pozițiile CSM. Laura Codruța Kövesi s-a solidarizat cu magistrații.

21. Încercăm (încă) să reformăm pensiile magistraților. Reforma pensiilor magistraților nu s-a făcut, deși atât Ciolacu, cât și Bolojan au încercat. Inițiativa Guvernului s-a blocat la CCR, acum divizată 5-4 și incapabilă să decidă din cauza lipsei de cvorum, după absența repetată a patru judecători. Bolojan declarase că a fost surprins de vârsta medie de pensionare a judecătorilor (48 de ani) și de pensia medie (circa 5.000 euro).

22. Avem lege pentru combaterea extremismului. Legea de combatere a extremismului și xenofobiei, inițiată de deputatul minorității evreiești Silviu Vexler, a fost adoptată inițial în mai-iunie, sesizată la CCR de AUR, SOS, POT și președintele Nicușor Dan – ultimul, în esență pentru formulări vagi ce ar fi permis abuzuri. CCR a decis că legea e constituțională, iar președintele a cerut Parlamentului să o reexamineze, dar acesta a adoptat-o iar fără să o modifice.

23. Am avut un dezastru la Salina Praid. Salina Praid a fost inundată până la nivelul râului Corund, după ploi care au făcut insuficiente măsurile anti-infiltrații. Ministrul Mediului a spus că aceasta nu mai poate fi salvată.

24. Am deschis Catedrala Națională. 10.000 de pelerini şi 2.500 de invitaţi oficiali, între care preşedintele Nicuşor Dan, preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, premierul Ilie Bolojan, preşedinții celor două Camere ale Parlamentului, foştii preşedinți Emil Constantinescu şi Traian Băsescu, precum și Principesa Margareta şi Principele Radu au asistat la inaugurarea celei mai mari biserici ortodoxe din lume.
25. Simona Halep s-a retras din sportul profesionist. Retragerea Simonei Halep (33 de ani) din tenisul profesionist a închis o epocă. Aceasta a obținut 24 de titluri WTA la simplu, două dintre ele fiind de Grand Slam, la Roland Garros în 2018 și la Wimbledon în 2019.