Statele Uniunii Europene au aprobat acordul comercial cu blocul sud-american Mercosur (Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay), într-un vot care a împărțit Europa. Franța, Polonia, Austria, Irlanda și Ungaria au votat împotriva creării unui spațiu de liber schimb care adună 700 de milioane de oameni, în timp ce Belgia s-a abținut. România, însă, a votat pentru – se pare că nu cu acordul tuturor partidelor din guvern, ceea ce a stârnit un scandal politic imens în țară, după acuzații de trădare a intereselor fermierilor români venite din partea opoziției și chiar de la cel mai mare partid aflat la putere.
.
Au dreptate fermierii și cei care acuză acordul comercial, ce se tem că piața UE va fi invadată de produse ieftine din America Latină? Sau sunt mai aproape de adevăr susținătorii acordului, care spun că s-au luat măsurile necesare de protejare a producătorilor agricoli?
.
Întâi, niște cifre pentru context. Țara noastră este unul dintre grânarele Europei: în 2024, România a produs 17,9 milioane tone de cereale, 6,9% din producția totală a Uniunii Europene. Suntem pe locul 4 în UE la producția de grâu și locul 3 la porumb. Suntem și pe locul 12 în UE la producția de cartofi, locul 10 la roșii, morcovi și ceapă, locul 8 la mere și locul 1 la prune, precum și locul 6 la producția de vin. A, da, și pe primele locuri în UE la producția de miere.
.
DAR: sectorul agricol românesc trece printr-o perioadă dificilă. Anul 2024 a fost marcat de secetă severă, care a distrus recolte întregi, în special la porumb, iar de la începutul războiului din Ucraina, fermierii români s-au luptat cu o presiune sporită din cauza afluxului de cereale din Ucraina. În acest context, deschiderea pieței europene către giganții agricoli sud-americani – unde Brazilia produce de vreo 20 de ori mai mult porumb decât România – ridică îngrijorări legitime.
.
Notă: nici la nivel european lucrurile nu arată bine în agricultură – prețurile cerealelor au scăzut cu 13,5% față de 2022, ceea ce explică prezența fermierilor în stradă din cauza acordului Mercosur.
.
Dar ce prevede exact acordul comercial? Și, mai important, este într-adevăr agricultura românească în situație de risc?
.
Efectele acordului Mercosur, în 10 exemple unde România e performer:
Grâu – Este exclus din preferințele tarifare acordate țărilor Mercosur, fiind clasificat în categoria „E” – produse protejate. Deci tarifele vamale înalte pentru grâul importat din America de Sud rămân în vigoare.
Porumb – Acordul stabilește o cotă de 1 milion de tone de porumb ce poate fi importat anual din Mercosur fără taxe vamale, crescând treptat în 5 ani. Trebuie spus aici totuși că necesarul de importuri de porumb al UE, mare consumator de porumb, e mult mai mare decât această cotă.
Orz – Acordul prevede o liberalizare completă a orzului în 8 ani, prin reducerea treptată a tarifelor vamale până la zero. Nu există limite cantitative după anul 8. Pentru România, care produce circa 2 milioane tone de orz anual, folosit mai ales pentru producția de bere și ca furaj, aceasta este una dintre cele mai problematice prevederi ale acordului.
Miere – Acordul stabilește o cotă de 45.000 tone de miere ce poate fi importată anual din Mercosur fără taxe vamale, crescând treptat în 5 ani. Adică de la început aproape dublu față de cele 24.000 tone importate în prezent din Mercosur. Dar asta va însemna mai puțin de 10% din consumul anual al UE. Pentru România, cel mai mare producător de miere din Uniunea Europeană, asta nu e o veste chiar bună, dar trebuie pusă în context: Uniunea Europeană produce doar 60% din mierea pe care o consumă. În plus, trebuie ținut cont că mierea românească și-a câștigat reputația prin calitate, dar va trebui să concureze acum cu volume mult mai mari de miere importată.
Prune – Prunele proaspete beneficiază de o liberalizare imediată a taxelor vamale standard, dar cu o protecție specială: sistemul „Entry Price”. Deci dacă prețul de import al prunelor scade sub un anumit prag prestabilit, se aplică automat un tarif specific suplimentar pentru a proteja producătorii europeni de dumpingul de preț. Mai mult, Mercosur nu este un exportator major de prune către Europa (sunt fructe perisabile, costurile de transport sunt mari).
Cartofi – Cartofii pentru sămânță sunt deja fără taxe vamale. Cartofii noi (recoltați între ianuarie și iunie) vor fi liberalizați treptat în 8 ani, iar cartofii pentru producția de amidon vor fi liberalizați în 5 ani, restul categoriilor de cartofi urmând să fie liberalizați în 8 ani.
Totuși, Mercosur nu este un exportator major de cartofi proaspeți către Europa. Cartofii sunt produse perisabile, costurile de transport din America de Sud sunt prohibitive, iar fermierii români beneficiază de proximitatea față de piețele europene.
Roșii – Roșiile proaspete vor fi liberalizate în 8 ani, dar cu sistemul Entry Price care oferă protecție împotriva prețurilor de dumping.
Morcovi și ceapă – Morcovii vor fi liberalizați complet în 8 ani, iar ceapa va fi liberalizată parțial: bulbii pentru plantare în 5 ani, ceapa de consum în 9 ani. Nici pentru morcovi și nici pentru ceapă nu există mecanismul de protecție Entry Price. DAR. Și aici trebuie ținut cont că produsele proaspete sunt extrem de dificil de transportat eficient din America de Sud – costuri mari, deteriorare în transport, competiție cu produsele locale și din Europa de Est. Pentru producătorii români, proximitatea de piețele europene rămâne un avantaj competitiv major care nu va fi afectat semnificativ de acest acord.
Mere – Merele beneficiază de o liberalizare imediată a taxelor standard, dar cu sistemul Entry Price – același mecanism de protecție ca la prune. Dacă prețul de import scade sub pragul stabilit, se declanșează automat tarife suplimentare de protecție. Astfel, deși Argentina și Brazilia produc mere, costurile mari de transport transatlantic și sistemul Entry Price limitează riscul competiției neloiale. Fermierii români beneficiază de proximitatea față de consumatorii europeni – merele românești ajung proaspete pe rafturi în câteva zile, nu în câteva săptămâni.
Vin – Pentru vin nu există cote maxime de import, ci categorii de liberalizare, în funcție de tipul vinului. În schimb, trebuie notat că sunt 8 vinuri românești care sunt protejate în Mercosur: Cotești, Cotnari, Dealu Mare, Murfatlar, Odobești, Panciu, Recaș și Târnave.
.
Mai e ceva important: acordul prevede o listă de produse sensibile – cum e carnea de vită sau carnea de pasăre sau mierea – pentru care s-au prevăzut măsuri care să le protejeze (cu cote de export la taxe 0 pentru Mercosur care reprezintă în general 1-1,5% din producția/consumul UE), dar și produse cu indicație geografică ce, la fel, vor fi protejate – 15 din România. Și încă ceva pe care cei care lansează acuzații nu o spun: tot ce e importat în UE trebuie să fie la standarde UE!
.
Deci afectează negativ acordul Mercosur economia României? Răspunsul e mult mai nuanțat decât sugerează acuzațiile politice alarmiste. Cert e că acesta nu este apocalipsa pentru agricultura românească, dar nici nu e lipsit complet de riscuri. Realitatea e undeva la mijloc.
.
Dar acuzațiile de trădare a intereselor naționale par exagerate. Sigur că o discuție trebuie purtată cu cei nemulțumiți pentru a avea răspunsuri la întrebări legitime, acolo unde nu avem suficiente informații. Dar nu ajută nimănui, nici României și nici Uniunii Europene acuzațiile sau proclamațiile apocaliptice despre sfârșitul agriculturii românești sau europene. Ajută în schimb populiștii de pe tot continentul.
