Procurorii DNA au cerut vineri la Autoritatea Electorală Permanentă acte legate de candidații partidului extremist SOS la alegerile europarlamentare din iunie, au declarat pentru G4Media surse judiciare, confirmate ulterior de AEP. Mai exact, procurorii au solicitat listele de semnături ale SOS, dosarele candidaților și acte subsecvente, conform surselor citate. Această acțiune vine într-un context electoral complex, în care integritatea procesului electoral și conformitatea cu reglementările legale sunt subiecte de mare interes.
Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a confirmat într-un comunicat că DNA a formulat această solicitare de documente. Comunicatul integral al AEP subliniază importanța transparenței în procesul electoral. „Ca urmare a încetării activității Biroului Electoral Central pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024, întreaga arhivă de documente a fost arhivată la Autoritatea Electorală Permanentă. Menționăm că vineri, 13 decembrie 2024, a fost primită o solicitare din partea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție privind punerea la dispoziție a listelor de candidați depuse de Partidul S.O.S. România pentru alegerile europarlamentare din data de 09.06.2024. Mai arătăm că documentele solicitate urmează să fie depuse în cursul zilei de vineri, 13 decembrie 2024, neavând loc nicio percheziție la sediul Biroului Electoral Central sau la sediul Autorității Electorale Permanente”.
AEP este condusă de Toni Greblă, un fost lider PSD, ceea ce adaugă o dimensiune politică acestei situații și amplifică discuțiile despre posibila influență a partidelor politice asupra proceselor de verificare a candidaturilor. Partidul SOS a înregistrat un rezultat notabil la alegerile europarlamentare, având 5,03% din voturi, ceea ce i-a permis să trimită în Parlamentul European doi europarlamentari – Diana Șoșoacă și Luis Lazarus. Acesti europarlamentari, în special Șoșoacă, au fost subiecte de controverse și dezbateri publice intense, mai ales datorită audibilității opiniei lor și a acțiunilor politice.
Este important de menționat că Diana Șoșoacă a încercat ulterior să candideze și la alegerile parlamentare, dar Curtea Constituțională a României i-a invalidat candidatura pe 5 octombrie. Această invalidare a generat discuții ample despre validitatea procesului electoral și despre motivele care au stat la baza acestei decizii. Contestațiile la CCR în ceea ce o privește pe Diana Șoșoacă au fost depuse de doi opozanți politici, Mihai Gheorghe Ursa și Amalia Bellantoni, fostă membră a SOS România. Cei doi au acuzat-o pe Șoșoacă de „ură rasială”, „semnături de susținere false”, „nerespectarea statutului partidelor și încălcarea Constituției”. Aceste acuzații evidențiază tensiunile existente în peisajul politic românesc și provocările legate de etica și comportamentul candidaților în campaniile electorale.
