După toate creșterile de taxe, inflația nu vrea nicicum să dea înapoi: ca un virus care se răspândește rapid în organism, a cuprins tot, iar efectul este imediat: plătim mai mult în fiecare lună, pentru aceleași lucruri. Iar Institutul Național de Statistică a pus recent pe hârtie o realitate pe care o simțim zilnic: traiul a devenit o cursă contra febrei scumpirilor.
.
Pentru a doua lună consecutiv, inflația anuală a rămas prea sus: 9,9% în septembrie, la fel ca în august. Asta în condițiile în care, cu doar două luni în urmă, în iulie, inflația era de 7,84%.
.
Fructele au devenit un lux de sezon, la fructele proaspete înregistrându-se cea mai mare scumpire dintre toate alimentele de bază: +32,4% față de anul trecut. Practic, dacă plăteai 5 lei pe un kilogram de mere anul trecut, acum te apropii de 7.
.
Energia electrică ne arde la buzunare, dat fiind că prețul acesteia este cu +69% mai mare față de septembrie 2024. De vină este, printre altele, încetarea schemei de plafonare a prețurilor. Rezultatul? Facturi care ard, la propriu. Pentru gospodării și pentru afaceri, valul vine ca un dublu tsunami: costuri directe mai mari și scumpiri în lanț pentru toate celelalte produse și servicii.
.
Alimentele sunt ușor mai ieftine luna asta față de august (-0,2%), dar cu aproape 8% mai scumpe față anul trecut. Cu alte cuvinte, prețurile s-au stabilizat puțin doar ca să ne pregătească pentru o nouă rundă de scumpiri. Dacă ai simțit că ai cheltuit „la fel ca de obicei”, verifică bonurile – probabil ai luat mai puțin.
.
Totul crește: puțin câte puțin, dar fără pauză. Ritmul lunar al inflației este de 0,9% în medie, ceea ce înseamnă că, la fiecare 3-4 luni, lucrurile devin vizibil mai scumpe. Pe termen scurt, nu pare mult. Dar într-un an, diferența e deja majoră… cam de 11%. Și nu vorbim doar de alimente sau facturi, ci și de haine, transport, medicamente, întreținere șamd. Inflația e, de fapt, o taxă ascunsă pe supraviețuire.
.
O veste bună? Doar dacă zbori. Pentru că, paradoxal, există și o excepție de la scumpiri: transportul aerian s-a ieftinit cu aproape 15% față de anul trecut pentru că piața internă e fragilă, competiția e acerbă între companiile low-cost și cererea din partea românilor care și-au restrâns vacanțele sau călătoriile de business e scăzută.
.
În loc de concluzie, o întrebare, care nu e cât costă azi ceva, ci cât va costa orice la finalul anului. Atunci când, în loc să fie prilej de bucurie, sărbătorile ar putea fi motiv de tristețe.
