2025 a fost cel mai letal an pentru jurnaliști de când CPJ (Committee to Protect Journalists) a început să pună pe hârtie statisticile macabre ale modului în care lumea tratează presa. 2.551 de jurnaliști și lucrători media au fost uciși între 1992 și 2025, 129 pierzându-și viața doar anul trecut. Numai în ultimul deceniu, 2016-2025, 819 oameni de media au fost omorâți – cam unul la fiecare patru zile… și nici măcar n-a fost acesta cel mai sângeros deceniu. Iar astea sunt cifrele pe care le știm. Cel mai important, oricât ar fi de seci, ele nu sunt doar statistici: în spatele fiecărei unități se află un reporter care investiga corupția locală, un fotograf care documenta un conflict sau un prezentator care spunea adevărul la radio.

.

10 ani, în 10 concluzii:

1. Deceniul 2016-2025 a produs 819 de victime în rândul jurnaliștilor și lucrătorilor media. Din acestea, cam o treime au fost asasinate deliberate, care au atins în 2025 un record absolut. Datele arată că violența împotriva presei are două fețe care coexistă: conflictele armate ucid în masă, dar criminalii, politicienii corupți și regimurile autoritare ucid metodic, cu intenție, pe timp de pace.
2. Orientul Mijlociu a furnizat țara cea mai letală pentru presă în 6 din cei 10 ani ai ultimului deceniu. Siria, Irak sau Yemen s-au succedat pe acest podium infam, dar apogeul a venit odată cu războiul din Gaza, declanșat în octombrie 2023. În fiecare din ultimii 3 ani, Israel a fost țara care a omorât cei mai mulți jurnaliști din lume, iar din istoria de 33 de ani a CPJ, armata israeliană a comis mai multe asasinate țintite împotriva jurnaliștilor decât orice altă armată.
3. Deceniul relevă o geografie a pericolului surprinzător de stabilă. Mexicul este singura țară din lume care a figurat în categoria „periculoasă” în fiecare dintre cei zece ani, cu un vârf în 2022. Țări din Orientul Mijlociu s-au remarcat pe infamul prim loc al celor mai letale țări pentru presă. Ucraina a intrat brusc pe hartă în 2022 și a rămas prezentă până în 2025 din cauza atacurilor Rusiei. Sudanul a apărut ca o criză nouă în 2023–2025. India – cea mai mare democrație din lume – e și ea o prezență recurentă.
4. Niciun alt eveniment nu a modificat atât de radical statisticile globale ca atacul Hamas din 7 octombrie 2023 și răspunsul militar israelian, care a făcut 77 de victime în 2023, 85 în 2024 și 86 în 2025. Impactul structural este permanent: infrastructura media palestiniană a fost distrusă, zeci de redacții au încetat să existe, iar jurnaliștii supraviețuitori lucrează fără protecție instituțională. Războiul din Gaza a împărțit deceniul în două: înainte și după.
5. Spre deosebire de Orientul Mijlociu, unde pericolul este legat de conflicte militare deschise, America Latină ucide jurnaliști pe timp de pace, în contextul criminalității organizate, corupției și impunității sistemice. Mexicul este emblematic, cu jurnaliști uciși în fiecare an al deceniului. Cartelurile vizează în mod special reporterii care investighează traficul de droguri la nivel local. Haiti, Colombia, Honduras și Brazilia completează o hartă a violenței care nu are nevoie de război ca pretext. 2022 a fost revelator: America Latină a produs aproape jumătate din totalul global de victime, dintr-o regiune fără un conflict armat convențional activ.
6. Anul 2025 a depășit toate recordurile anterioare. Cu 129 de morți, a depășit 2024 (126), care depășise 2007 (113) – anterior cel mai rău an din istoria organizației. Dar numărul brut nu surprinde toată amploarea: 2025 a înregistrat și un număr uriaș de asasinate – 47 de crime țintite.
7. Indiferent de an, de regiune, de context politic sau de numărul total de morți, un singur indicator a rămas constant de-a lungul întregului deceniu: circa 80% din asasinatele jurnaliștilor rămân nepedepsite. Iar cât timp a ucide un jurnalist nu costă nimic, jurnaliștii vor continua să fie uciși.
8. Perioada 2021-2025 reprezintă cel mai spectaculos derapaj din 33 de ani de date. Pornind de la 45 de morți în 2021, deceniul se încheie cu 129 de morți în 2025, un record absolut. Creșterea de 187% în patru ani nu are precedent în seria istorică. Iar ceea ce face această perioadă și mai alarmantă este că nu e produsul unui singur eveniment: invazia rusă a Ucrainei, recordul absolut al Mexicului, războiul din Gaza sau criza sudaneză s-au suprapus și s-au amplificat reciproc.
9. Patru ani consecutivi, din 2022 până în 2025, au redefinit ce înseamnă „an-record” în materie de victime de presă, fiecare depășindu-l pe precedentul. Factorii cumulativi: invazia Ucrainei a reintrodus conflictul armat major în Europa; războiul din Gaza a generat o concentrare de victime fără precedent; dronele militare au apărut ca o nouă categorie de cauză a morții; numărul jurnaliștilor freelance uciși a atins recordul în 2024 (cei mai mulți în Gaza), reflectând distrugerea infrastructurii media din zonele de conflict.
10. Ultimii 10 ani, mortali pentru jurnalism, nu sunt, din păcate, o anomalie a istoriei recente. Sunt ecoul avertismentului ignorat al deceniilor trecute și un precedent pentru deceniile următoare.