Senatul României l-a numit recent pe Mihai Busuioc, actual președinte al Curții de Conturi, judecător la Curtea Constituțională pentru un mandat de nouă ani. Propunerea a venit din partea grupului PSD, iar votul a fost majoritar favorabil: 79 de senatori au votat pentru și 36 împotrivă. Cu toate acestea, numirea sa a fost imediat contestată de mai mulți specialiști în drept constituțional și organizații din societatea civilă.
.
Printre vocile critice se numără foști judecători constituționali și juriști care atrag atenția asupra faptului că Busuioc nu îndeplinește cerințele prevăzute de lege pentru ocuparea unei astfel de funcții. Constituția impune cel puțin 18 ani de activitate în domeniul juridic și o „înaltă competență profesională”. Potrivit fostului președinte al CCR, Augustin Zegrean, Busuioc nu întrunește aceste condiții.
.
Mai mult, Sindicatul Național al Auditorilor Publici Externi (SNAPER) a emis un comunicat în care acuză conducerea Curții de Conturi, sub Busuioc, de subordonare față de interese politice. Sindicatul vorbește despre blocarea dialogului social, sancționarea liderilor sindicali, concursuri aranjate și o lipsă totală de transparență în funcționarea instituției.
.
Fostul șef al Curții de Conturi Timiș și alte voci locale au vorbit chiar despre posibile nereguli penale care planează asupra activității lui Busuioc. În plus, se invocă faptul că, odată ajuns la CCR, Busuioc ar beneficia de imunitate constituțională, inclusiv față de acuzațiile de abuz în serviciu.
.
În acest context tensionat, Partidul S.O.S. România a contestat oficial numirea lui Busuioc și a sesizat Curtea Constituțională. CCR urmează să dezbată această sesizare în ședința din 1 iulie.
