După luni de mesaje ambigue și un dans diplomatic interminabil, Donald Trump, actualul președinte al Statelor Unite, pare să fi ajuns la capătul răbdării cu Vladimir Putin, împingând Kremlinul într-o poziție tot mai dificilă: fie acceptă o pace, fie riscă o escaladare care ar putea ajunge până la porțile Moscovei.
.
Financial Times a dezvăluit recent, citând surse familiare cu discuțiile, că pe 4 iulie Trump l-ar fi întrebat pe Volodimir Zelenski, într-o conversație privată, dacă Ucraina ar fi dispusă să lovească mai dur Rusia pe teritoriul ei, inclusiv în Moscova, în cazul în care Washingtonul ar furniza Kievului arme cu rază lungă. Nici Trump, nici Zelenski nu au confirmat aceste discuții, dar simpla scurgere a informației e un mesaj clar către Kremlin: „Răbdarea s-a sfârșit.”
.
În paralel, un editorialist american de la Washington Post, citând propriile surse, a argumentat că motivul pentru care Trump a ales să escaladeze situația ține în mare măsură de percepția sa că Putin nu îi acordă respect, simulând disponibilitatea de a încheia un acord de pace dar sfidând în realitate apelurile americane la încetarea focului. Trump ar fi fost influențat și de faptul că a văzut cât de eficientă a fost puterea militară americană împotriva Iranului, ajungând la concluzia că Putin poate fi convins să negocieze doar dacă se simte amenințat direct. Potrivit aceluiași editorialist, Trump „a decis să escaladeze pentru a dezescalada.”
.
Însă lucrurile ar putea avea o dimensiune mult mai personală. The Atlantic, citând surse din interiorul Casei Albe, susține că reacția președintelui SUA nu este rezultatul unei noi strategii, ci mai degrabă o reacție emoțională, izvorâtă din umilințele repetate la care Putin l-ar fi supus. Trump a venit la putere cu convingerea că poate obține o încetare durabilă a focului între Ucraina și Rusia în doar 24 de ore, mizând pe relația personală pe care o credea solidă cu liderul de la Kremlin. Timp de luni de zile, el s-a poziționat, și nu doar retoric, mai aproape de Moscova, absolvind Rusia de vina pentru izbucnirea conflictului, amenințând că va retrage sprijinul acordat Ucrainei, ba chiar umilindu-l public pe Zelenski în Biroul Oval. Răspunsul Kremlinului la favorurile liderului de la Casa Albă? Putin a ignorat apelurile lui Trump pentru încetarea focului, în același timp declanșând unele dintre cele mai puternice bombardamente din război.
.
Astăzi, contextul sugerează că nu este vorba doar despre o simplă manevră de presiune diplomatică. Trump a anunțat deja un plan de a vinde armament de miliarde de dolari NATO — inclusiv sisteme de rachete Patriot — care ar ajunge rapid în Ucraina prin intermediul aliaților europeni. În plus, a dat Kremlinului un termen de 50 de zile pentru a încheia războiul, amenințând că altfel va impune tarife comerciale de 100% pentru țările aliate Moscovei și va intensifica sprijinul militar oferit Kievului.
.
În aceste condiții, Trump îl împinge pe Putin către un zid. Liderul rus va trebui să aleagă între a accepta o pace în termeni pe care-i consideră defavorabili sau a continua conflictul cu riscuri majore pentru regimul său. Rămâne de văzut cât de departe va merge Trump, dar e cert că pentru Kremlin timpul începe să se scurgă amenințător. Iar de data aceasta, „prietenul” american de odinioară pare să fi hotărât că destul e destul.
