A doua președinție a lui Donald Trump seamănă cu un cutremur care zdruncină nu doar temeliile politice ale Statelor Unite, ci și echilibrul fragil al lumii întregi. Țara care timp de decenii a fost simbol al democrației pare să stingă, rând pe rând, luminile libertății. Aliați tradiționali sunt umiliți, Europa este pusă la zid cu amenințări tarifare și pericolul abandonării în fața Rusiei, iar în locul vechii ordini globale prinde contur o masă critică de puteri rivale – China, Rusia, India, Coreea de Nord – forțate acum să joace rolul de contragreutate.
.
Dincolo de toate, un murmur neliniștitor răzbate: pașii apăsați prin care America se îndepărtează de democrație. Și aici pericolul nu mai este doar american.
.
Dacă modelul unei Americi autoritare devine realitate, România însăși ar putea resimți efectele: legitimitatea unui lider puternic care calcă instituțiile în picioare, o presă redusă la tăcere, dreptul la vot transformat într-o formalitate, libertatea de exprimare sancționată. Noi cunoaștem bine toate acestea – sunt răni care încă nu s-au închis, la 35 de ani de la Revoluție. Și totuși, nu suntem feriți de pericolul tentației ca și noi, la fel ca americanii care l-au ales pe Trump să-și salveze cu o mână de fier țara, să privim autoritarismul drept soluție: pentru că, dacă funcționează în patria democrației, de ce n-ar funcționa și aici?
.
10 pași pe drumul care îndepărtează Statele Unite de democrație
1. Libertatea de exprimare. Este una dintre cele mai mari victime ale războiului lui Trump cu democrația.
Secretarul de stat adjunct al Statelor Unite a anunțat că persoanele care n-au avut o poziție acceptabilă pentru Casa Albă privind uciderea lui Charlie Kirk nu mai au ce căuta pe teritoriu american. Mai mult, zeci de oameni din Statele Unite, între care jurnaliști, profesori și pompieri, au fost concediați pentru că au făcut comentarii considerate nepotrivite despre moartea conservatorului. Pe același subiect, o emisiune foarte populară a fost suspendată pe termen nelimitat de pe postul de televiziune ABC după comentarii făcute de gazda show-ului. Trump a salutat această veste.
Și nu e singurul caz. Administrația Trump a persecutat prin revocări de vize studenții cu legături cu protestele împotriva războiului din Fâșia Gaza.
2. Presa. A devenit o țintă constantă.
Trump a avut o reacție furioasă la adresa unei jurnaliste NBC, pe care a jignit-o. Și gratuit, pentru că a catalogat informațiile din întrebarea acesteia, preluate din propria lui postare, drept știri false. „Ești de mâna a doua”, i-a spus Trump.
Un alt jurnalist, catalogat ulterior drept „un ratat străin care difuzează ştiri false”, a fost atacat de Trump după ce l-a întrebat pe președinte cu cât s-a îmbogățit de când s-a întors la Casa Albă în ianuarie. „În opinia mea, în acest moment prejudiciaţi foarte mult Australia, iar ei vor să se înţeleagă bine cu mine”, a tunat Trump, care a amenințat că foarte curând urmează să se întâlnească cu premierul australian și o să-l spună. O zi mai târziu, televiziunea ABC din Australia a fost exclusă de la conferinţa de presă a lui Trump în Marea Britanie.
Tot Trump a dat în judecată prestigiosul New York Times pentru 15 miliarde de dolari și Wall Street Journal, pentru 10 miliarde de dolari. Ambele publicații îl deranjaseră pe președinte. Este un modus operandi pentru Trump, care face constant presiuni asupra presei să nu mai publice conținut critic la adresa sa și a republicanilor.
Trebuie menționat aici și că cei care au acces la Casa Albă sunt aleși acum pe sprânceană de președinte, pentru prima dată din 1914 încoace.
3. Votul. Sub asalt.
Și așa manipulat de cele două partide americane prin tehnici legale care le permit practic politicienilor să aleagă cine-i votează, și așa îngreunat prin diverse tactici, votul este la rândul său o victimă a administrației lui Trump. Președintele a spus recent că vrea să limiteze votul prin corespondență și să scoată din proces mașinile de vot.
4. Instituțiile de stat. Independență grav afectată.
Casa Albă a demis-o pe directoarea CDC (Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor) pentru că „nu este aliniată cu agenda președintelui”. Directoarea l-a acuzat pe ministrul sănătății, anti-vaccinist, că vrea să o îndepărteze pentru a continua o politică ce „pune în pericol viața a milioane de americani”.
Mai mulți angajați FEMA au fost plasați în concediu forțat după ce au criticat public administrația Trump pentru că a lăsat agenția de răspuns la catastrofe naturale fără posibilitatea de a ajuta populația afectată.
5. Dușmanul. Pretutindeni.
Una dintre cele mai eficiente tactici ale regimurilor autoritare este inventarea unui dușman permanent. Pentru Trump, lista e lungă: imigranții, democrații, statele europene, dar și personaje precum George Soros, acuzat că finanțează proteste împotriva sistemului. După tragedia Charlie Kirk, „teroriștii de stânga” au devenit și ei un nou dușman de serviciu.
În esență, oricine nu e Donald Trump &co e de fapt dușmanul.
6. Valorile. Uitate.
Statele Unite se retrag din cooperarea internațională contra dezinformării, reziliind memorandumuri semnate în 2024 cu Europa pentru identificarea și combaterea campaniilor de dezinformare orchestrate de guverne străine ca Rusia sau China. În schimb, Donald Trump și Departamentul Securității Interne au publicat în mod repetat imagini care batjocoresc sau chiar sărbătoresc durerea familiilor ale căror membri sunt deportați, inclusiv fotografii cu agenți ICE mascați în uniforme naziste.
7. Militarizarea. Folosită ca armă politică.
Trump trimite Garda Națională pentru a „proteja” orașele americane de criminalitate. Coincidența face că aceste orașe sunt conduse de democrați.
8. Adevărul. Șters.
Un raport oficial al Institutului Național de Justiție care demonstra că extremiștii de dreapta sunt responsabili de cele mai multe crime motivate ideologic din 1990 până azi a fost retras de pe site-ul Departamentului de Justiție.
În același timp, figuri ale dreptei trumpiste propagă ideea că Hitler ar fi fost „nedrept demonizat”.
9. Adversarii politici. Urâți.
Trump, care a spus recent că-și urăște dușmanii, a cerut public Departamentului de Justiție să ia măsuri împotriva a doi adversari democrați: senatorul Adam Schiff și procurorul general al New York-ului, Letitia James.
Cei doi nu sunt aleși la întâmplare. Schiff a condus acuzarea în primul proces de destituire al lui Trump, iar James l-a acționat în judecată pentru fraudă civilă, un proces în urma căruia președintele fusese obligat să plătească 464 de milioane de dolari. Deși sancțiunea a fost ulterior anulată, verdictul a rămas.
10. Corupția. Prezentă.
Un episod emblematic: Tom Homan, omul lui Trump pentru politica de frontieră, a fost surprins de FBI în 2024 acceptând o geantă cu 50.000 de dolari mită de la agenți sub acoperire. Banii reprezentau o promisiune pentru contracte viitoare în caz de victorie a lui Trump.
Investigația declanșată în ultimele luni ale administrației Biden a fost însă închisă rapid sub Trump, care a invocat lipsa unor „probe credibile” și a etichetat cazul drept „vânătoare politică”.
.
America se joacă de-a dictatura și nu realizează că se joacă de fapt cu focul. Pentru lume, o Americă autoritară înseamnă o prăbușire a reperelor: dacă SUA nu mai apără democrația, cine o va face? Pentru România, consecințele pot fi și mai personale: slăbirea garanțiilor de securitate, izolarea într-o Europă democratică forțată să-și caute singură drumul sau, mai ales, validarea ideii că autoritarismul este o cale legitimă de guvernare. Am putea ajunge să privim libertățile ca pe un lux, iar instituțiile independente ca pe un moft. În oglinda Americii, România trebuie să vadă un posibil viitor pentru ea însăși; și să facă totul ca să nu-l aibă.













