Vedem tot mai multe știri care vorbesc despre drone rusești găsite pe teritorii ale țărilor membre NATO. Cel mai recent caz este Danemarca, dar printre țările ce acuză Rusia că și-ar băga dronele pe unde nu-i fierbe oala se numără și România, Polonia, Lituania și Estonia. Reacția: legi care să permită doborârea dronelor ce ajung pe spațiul aerian din afara Ucrainei. În jurul acestor legi s-au creat, în mod paradoxal, multe controverse. Oare de ce?
.
Poate cea mai vocală voce în ce privește dronele este cea a europenilor, tradusă inclusiv prin poziția președintelui Nicușor Dan: Rusia încearcă să ne provoace, vrea să creeze instabilitate. Această narativă este susținută de Ucraina, președintele Volodimir Zelenski declarând pe 13 septembrie, după ce mai multe drone au fost găsite pe teritoriul polonez, că: „Armata rusă știe exact în ce direcție se îndreaptă dronele lor și cât timp pot opera în aer. Rutele lor sunt întotdeauna calculate”. Practic, prin declarația sa, președintele ucrainean susține că în cazul Rusiei nu există greșeli tehnice în ceea ce privește dronele, doar o pură dorință de a împrăștia frică.
.
De cealaltă parte, voci mai tehnice (și cel puțin mai ruso-indulgente) sugerează că rușii sunt și ei, ca noi toți, supuși greșelii. În sprijinul acestei ipoteze vin și anumiți cercetători care explică modul de funcționare a dronelor. Aceștia susțin că aeronavele controlate automat sunt setate să urmeze o destinație anume. Dacă își pierd semnalul GPS, nu mai pot naviga corect. În astfel de situații, adesea se prăbușesc sau continuă să zboare haotic până rămân fără combustibil.
.
Indiferent care ar fi motivul pentru care dronele ar ajunge pe teritoriul nostru, România a adoptat o lege care îi conferă Armatei dreptul de a doborî drone neautorizate care intră în spațiul aerian național. În Camera Deputaților, coaliția majoritară formată din PNL, PSD, USR, UDMR și grupurile minorităților a votat „pentru” adoptarea proiectului, considerând că măsura întărește securitatea națională. În opoziție, partidele AUR, SOS România și POT s-au exprimat împotriva proiectului. Argumentul: doborârea dronelor rusești ar sugera o atitudine ostilă față de Rusia, respectiv ar duce la un conflict direct.
.
Cum se traduce, de fapt, ce spune Opoziția: Dacă nu contează pentru ce motiv o dronă rusească ajunge pe teritoriul unei țări NATO, aceasta nu ar trebui doborâtă pentru că Rusia nu are cum să vrea răul României. Astfel, e mai bine să nu facem nimic, să plecăm de la premisa că dronele ajung pe teritoriul nostru din greșeală și, eventual, să acceptăm că eventuale accidente care ar putea avea loc din cauza dronelor căzute pe teritoriul românesc din vecinătatea Ucrainei sunt doar prețul plătit ca să nu îi supărăm pe ruși.
.
Concluzionăm că, oricât de mult am încerca să înțelegem argumentele opoziției, doborârea dronelor rusești nu este decât o măsură de precauție, eventualele argumente din partea rușilor că această practică este un atac direct la interesele lor fiind doar o altă minciună, aparent, cu picioare lungi.
