Guvernul condus de Ilie Bolojan a ales să meargă pe procedura angajării răspunderii în Parlament pentru a adopta rapid cinci proiecte majore de reformă: pensiile de serviciu ale magistraților, sistemul de sănătate, guvernanța întreprinderilor publice, reorganizarea unor autorități administrative autonome și eficientizarea fiscală. Rămâne de văzut dacă reformele vor trece de moțiunile de cenzură pe care AUR a anunțat deja că le va depune, dar între timp, iată, pe scurt, care sunt modificările esențiale propuse prin acest al doilea pachet de reformă.

.

1. Reforma pensiilor speciale ale magistraților

Magistrații se pot pensiona în prezent la vârste foarte mici – chiar și la 45 de ani – cu pensii care depășesc 24.000 de lei lunar, iar unele ajung și la 40.000, potrivit premierului. Reforma propusă introduce o perioadă de tranziție de 10 ani, la finalul căreia vârsta standard de pensionare va ajunge la 65 de ani, iar vechimea necesară – 35 de ani, de la 25 de ani în prezent. De asemenea, pensia nu va mai reprezenta 100% din venitul de dinaintea pensionării, ci va fi plafonată la 70%.

.

2. Reforma în sănătate

Prim-ministrul consideră că, în ciuda majorărilor de bugete și salarii, sistemul de sănătate nu a cunoscut îmbunătățiri reale. Reforma prevede trei direcții:

• Reducerea internărilor inutile, ce ar aduce economii de 3 miliarde de lei;
• Modificarea formulei de plată a medicilor de familie, care vor fi remunerați nu doar în funcție de numărul pacienților, ci și în funcție de alte criterii;
• Facilitarea accesului la servicii medicale pentru pacienții din zone izolate și promovarea medicamentelor generice.

Totodată, se introduce un sistem transparent de evaluare a managementului spitalelor, se elimină numirile fără concurs, iar spitalele private vor fi trase la răspundere dacă pacienții se reinternează în spitale de stat în mai puțin de 48 de ore de la externarea din privat.

.

3. Reforma întreprinderilor publice

Guvernanța întreprinderilor de stat va fi reformată în profunzime. Vor fi eliminate remunerațiile care nu au legătură cu performanța, iar componența consiliilor de administrație va fi redusă cu o treime. Un funcționar public nu va mai putea fi membru în mai multe consilii, iar plata nu se va mai face în funcție de numărul de ședințe, ci de rezultatele concrete. Diurnele și sporurile vor fi, totodată, plafonate.

.

4. Restructurarea autorităților autonome – Instituții precum ANRE, ASF și ANCOM vor fi reorganizate:

• 10% dintre posturile de specialitate și 13% din cele de suport vor fi eliminate;
• Organigramele vor fi revizuite, iar funcțiile fără corespondent legal nu vor mai putea fi create;
• Salariile întregului personal, inclusiv indemnizațiile de conducere, vor fi reduse cu 30%;
• Valoarea totală a bonusurilor primite de conducere nu va putea depăși de două ori salariul lunar brut al unui ministru;
• Toate structurile organizatorice și grilele de salarizare vor fi publice, pe site-urile instituțiilor.

.

5. Măsuri fiscale și combaterea risipei – Pachetul fiscal include o serie de măsuri menite să sporească disciplina financiară:

• Toate firmele nou-înființate vor trebui să dețină un cont de plăți în maximum 6 ani;
• Comercianții vor fi obligați să accepte plata cu cardul;
• Bunurile confiscate de ANAF vor fi valorificate pe o platformă digitală transparentă;

• Se introduce un plafon de 1% pentru cheltuielile prin care multinaționalele își transferau profiturile în afara țării;
• Impozitul pe marile averi va crește de la 0,3% la 0,9%;
• La mașinile electrice, impozitul anual se reduce de la 80 la 40 de lei;
• Companiile cu cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro care nu limitează cheltuielile cu afiliații vor plăti impozit minim pe cifra de afaceri (IMCA).

.

Ce înseamnă angajarea răspunderii?

Angajarea răspunderii este o procedură parlamentară accelerată prin care Guvernul poate adopta rapid un set de măsuri, fără a trece prin procesul legislativ obișnuit. După ce Executivul finalizează proiectul, acesta este prezentat într-o ședință comună a Camerei Deputaților și Senatului, unde se pot propune modificări. Proiectul este apoi susținut de premier în plenul reunit, iar timp de trei zile opoziția are posibilitatea să depună o moțiune de cenzură. Dacă aceasta nu este adoptată, proiectul – împreună cu eventualele amendamente acceptate – devine lege.