Trăim într-un secol în care noi frici sunt construite sub ochii noștri. Fie că este vorba despre frica de imigranți, de suveranism, de wokism, de conservatorism, de statul paralel sau de frica de război. Aceste temeri au forme diverse, inspirate din frânturi ale realității, dar și modelate și exagerate pentru a servi unui anumit scop – fie el personal, social sau politic. Deși poate cunoaștem toți până în ziua de astăzi faptul că social media este unul dintre acele mecanisme care prelucrează frânturi ale realității, nu e de prisos să aducem în discuție un caz izolat, un exemplu ilustrativ amintit mai sus – frica de imigranți.
.
7 iunie 2025, Irlanda de Nord, Ballymena: Doi imigranți români au fost arestați pentru că ar fi violat o fată de 14 ani. În urma acestui incident, mesajele de pe internet și manifestațiile stradale au evoluat de la preocupări legitime privind siguranța femeilor, către atacuri tot mai agresive la adresa imigranților, reflectând și alimentând violențele. Conform analizei Forensic Analysis, ceea ce a început ca o reacție îndreptățită a societății civile în fața unui viol a escaladat subit într-o campanie anti-migrație. Cauza: discursurile violente propagate pe social media.
.
Specialiștii au denumit acest fenomen “convergență narativă”. Această practică înseamnă de fapt că, în momentul în care mai multe opinii despre un fapt sunt puse laolaltă, într-o manieră emoțională și simplificată, acestea ajung să fuzioneze într-o singură narativă. Această narativă devine universal valabilă – o poveste simplă și incontestabilă despre chestii complicate.
.
Nimeni nu neagă că evenimentul în sine a fost tragic, însă prin postările repetate pe rețelele sociale, atenția s-a mutat de la problema reală – combaterea violenței împotriva femeilor – către ideea că agresiunea s-a întâmplat din cauza prezenței comunității de imigranți români în Irlanda. Din perspectiva multor internauți, acești imigranți nu reușesc să se integreze în comunitățile locale, ceea ce a alimentat o narativă problematică.
.
Irlanda nu este un caz izolat, iar în țara noastră există fapte asemănătoare. În august 2025, deputatul AUR Dan Tănasă a îndemnat românii să refuze comenzile livrate de imigranți, ceea ce a dus la agresiuni fizice asupra livratorilor străini în mai multe orașe. Tănasă a minimalizat legătura dintre mesajul său și violență, exemplificând cum discursul politic extremist poate normaliza ura și evita responsabilitatea.
.
Similar cu cazul Ballymena, poveștile simple și inflamatorii, pot provoca efecte ireparabile în comunități.
