Dolarul american traversează una dintre cele mai dificile perioade din ultimele decenii, consecință directă a politicilor comerciale și economice promovate de Donald Trump. Moneda Statelor Unite a înregistrat cel mai slab început de an din 1973 încoace, ceea ce a determinat investitorii internaționali să își regândească relația cu ceea ce odinioară era considerată cea mai sigură valută a lumii.
.
În primele șase luni ale acestui an, dolarul s-a depreciat cu 10,8%, marcând cea mai abruptă scădere semestrială de la prăbușirea sistemului Bretton Woods, care lega monedele de o rezervă de aur. Această evoluție negativă a fost alimentată de mai mulți factori, printre care creșterea nevoilor de finanțare ale Statelor Unite și temerile tot mai mari legate de independența Rezervei Federale.
.
Pe acest fond, investitorii și-au mutat o parte semnificativă a capitalurilor către Europa, considerată în prezent un spațiu mai stabil din punct de vedere al riscurilor economice. Astfel, euro s-a apreciat cu 13%, ajungând la 1,17 dolari, semn al pierderii de încredere în moneda americană.
.
Slăbiciunea dolarului nu s-a oprit însă la cursul de schimb. Impactul a fost vizibil și pe piețele bursiere, unde indicele S&P 500 a continuat să performeze sub nivelurile înregistrate de marile burse europene. În același timp, aurul a revenit în centrul atenției, băncile centrale și investitorii individuali preferându-l ca refugiu în fața volatilității dolarului.
.
În ansamblu, piețele par să transmită un mesaj clar: dolarul plătește acum costurile generate de strategiile administrației Trump, iar încrederea care a înconjurat multă vreme moneda americană începe să se clatine.
