Explicațiile pentru evenimentul politic care a marcat alegerile prezidențiale din anul 2024, divizând profund opinia publică – anularea celui de-al doilea tur de scrutin – nu au fost nici până în prezent furnizate detaliat societății civile, autoritățile române refuzând să ofere informații despre dosarele penale în desfășurare din jurul lui Călin Georgescu și al aliaților săi.

.

Chiar și după 9 luni de la anularea alegerilor, Georgescu se autointitulează “președintele ales”, susținut fiind de isonul unei bune părți ale populației ce se agață încă de nostalgica dezamăgire că șansa “salvatorulului” lor a fost furată. Care poate fi, însă, combustibilul acestei iluzii? Faptul că nici până în ziua de azi oficialii nu se “coboară” printre oamenii de rând pentru a dezvălui justificări, soluționări ale anchetelor ce au stat la baza anulării turului sau măcar actualizări cu privire la stadiul în care se află investigațiile.

.

Iată o trecere în revistă a dosarelor deschise în urma anulării turului 2 al alegerilor prezidențiale de către CCR:

• Primul dosar important este cel privind coruperea alegătorilor cu ajutorul influencerilor, deschis de Parchetul General pe 5 decembrie 2024. Dosarul investighează finanțarea suspectă a campaniei lui Călin Georgescu, care oficial a declarat zero cheltuieli. Procurorii suspectează că alegătorii au fost influențați prin platforme sociale, mai ales TikTok, unde persoane precum Bogdan Peșchir ar fi oferit cadouri virtuale în valoare de sute de mii de dolari și bani prin transferuri Revolut către sute de persoane, cu scop electoral.
• Un alt dosar a fost deschis de DIICOT chiar în ziua anulării alegerilor, pe 6 decembrie 2024, vizând posibile infracțiuni informatice care ar fi perturbat procesul electoral. Este vorba despre un presupus atac cibernetic asupra serverelor Autorității Electorale Permanente.
• Singurul dosar ajuns până acum în instanță este cel deschis împotriva lui Călin Georgescu pentru propagandă legionară. Acesta este cercetat pentru instigare împotriva ordinii constituționale, răspândirea de informații false și promovarea unor simboluri fasciste.
• Un alt dosar vizează gruparea lui Horațiu Potra, interceptată în ziua alegerilor în drum spre București. În mașinile lor s-au găsit arme, bani și drone. Deși inițial 18 persoane au fost reținute, toate au fost eliberate ulterior, în lipsa unui rechizitoriu în termenul legal. Potra și apropiații săi au fost dați în urmărire internațională.
• În martie 2025, DIICOT a mai reținut șase persoane implicate într-un alt caz deosebit – dosarul „generalilor” din Comandamentul Vlad Țepeș. Gruparea, formată din foști militari și condusă de Radu Theodoru, plănuia să schimbe ordinea constituțională și chiar denumirea țării în „Geția”. Printre acuzați se numără și un atașat militar rus, ceea ce ridică suspiciuni privind influența externă.
• În paralel, anchetatorii au investigat și campania „zero lei” a lui Georgescu. Deși candidatul declarase oficial că nu a cheltuit nimic în campanie, probele contrazic această afirmație. În februarie 2025 au avut loc percheziții la soții Pally, care coordonaseră campania, fiind ridicate documente privind producția clipurilor electorale și surse alternative de finanțare.
• Un alt dosar investighează mașinile folosite de echipa lui Georgescu în campanie, în care firmele implicate ar fi furnizat logistică electorală fără a o declara. Pe 5 martie, au avut loc percheziții la sediile a două firme – Flamicom Impex și Fly Isport -, suspectate că ar fi sprijinit campania lui Georgescu prin transporturi neînregistrate.