Într-un noian de vești proaste privind economia românească sufocată de taxe și inflație, Fondul Monetar Internațional vine cu o doză de optimism nesperată: dacă proiecțiile FMI din cel mai recent World Economic Outlook se confirmă, România va traversa următorii cinci ani într-un ritm de creștere pe care multe state europene doar îl vor privi de la distanță. Între 2027 și 2031, economia românească va avansa cu 2,83% pe an, aproape dublu față de media Uniunii Europene, estimată la 1,44%. Sigur, nu e nici pe departe o performanță care să ne transforme peste noapte într-o putere economică, dar e suficientă pentru a ne plasa pe locul 11 în Europa și în fruntea Europei Centrale din UE în topul dezvoltării economice pe termen mediu.
.
Cifrele sunt cu atât mai interesante cu cât vin după cea mai dificilă perioadă fiscală traversată de România în ultimii ani. Prognoza FMI transmite, indirect, un mesaj important: ajustările bugetare din 2025 și 2026 nu vor sufoca economia pe termen mediu, ci vor crea condiții pentru o revenire, poate mai sănătoasă. România este estimată să crească mai repede decât Bulgaria (2,63%), Croația (2,55%), Polonia (2,51%), Ungaria (2,37%), Slovacia (2,15%) și Cehia (1,96%). Cu alte cuvinte, conduce exact grupul de țări din regiunea sa, cu care se compară cel mai des atunci când vine vorba despre dezvoltare.
.
La fel de interesant este însă ce se întâmplă în cealaltă parte a Europei. Cele mai slabe ritmuri de creștere nu sunt prognozate pentru economiile fragile, ci pentru cele mai dezvoltate. Italia (0,7%), Germania (0,92%), Austria (1%), Franța (1,08%) și Norvegia (1,18%) ocupă ultimele locuri ale clasamentului. Zona euro este estimată să crească cu doar 1,21% anual, iar întreaga Uniune Europeană cu 1,44%, în timp ce economia mondială ar urma să avanseze cu 3,15% pe an. Imaginea e paradoxală: motorul economic tradițional al Europei pare să intre într-o perioadă în care va trage continentul înapoi. Datorii publice ridicate, populații îmbătrânite, productivitate slabă, costuri încă mari ale energiei și incertitudinile geopolitice sunt motivele pentru care FMI vede Europa crescând mult sub ritmul istoric pentru restul deceniului.
.
Nici partea superioară a clasamentului nu spune însă povestea unor miracole economice. Kosovo (3,95%), Ucraina (3,78%), Serbia (3,52%), Republica Moldova (3,5%) și Albania (3,19%) cresc rapid în primul rând pentru că pornesc de la niveluri mai reduse de dezvoltare. E, dacă vrei, efectul clasic al convergenței: economiile mai sărace au mai mult spațiu de recuperare. Ucraina e un caz aparte, unde o parte importantă din creștere vine din reconstrucția postbelică, iar Malta rămâne excepția explicată de modelul său economic.
.
Privit de sus, clasamentul FMI seamănă aproape cu o hartă. Cu cât mergi mai spre est și sud-est, cu atât ritmul de creștere estimat este mai mare. Din primele 15 economii europene după ritmul de dezvoltare, 13 sunt din Europa Centrală, de Est sau Balcani. Singurele excepții sunt Malta și Cipru. Este semnul că Europa continuă să recupereze diferențele dintre vest și est, chiar dacă, per ansamblu, încetinește. România nu va crește la fel de repede ca Asia emergentă, unde ritmul mediu este estimat la 4,6%, nici ca India, care ar urma să avanseze cu 6,5% pe an, și nici măcar ca Africa Subsahariană, prognozată la 4,6%. Dar, într-o Europă care pare pregătită pentru un deceniu de creștere modestă, faptul că România va alerga de două ori mai repede decât media UE este, fără îndoială, una dintre cele mai bune vești economice ale momentului.
