CCR a decis că declarațiile de avere ale magistraților și ale bugetarilor ce ocupă funcții importante nu mai pot fi publicate și nici însoțite de declarații cu privire la averea altor membri de familie, iar reacțiile din partea societății civile și a politicienilor au fost tranșante. Premierul interimar Cătălin Predoiu a făcut apel la o mobilizare în rândul parlamentarilor pentru votarea unei legi care să anuleze efectul deciziei CCR, iar Nicușor Dan a acuzat faptul că decizia însăși nu este în conformitate cu criteriul democratic de transparență.
.
Pe Facebook, președintele Dan a declarat:
Accesul cetățenilor la informații privind declarațiile de avere ale demnitarilor este o garanție a integrității și responsabilității în spațiul public, iar acest principiu trebuie apărat cu fermitate.
În cazul în care motivarea deciziei identifică deficiențe de natură tehnică în cadrul legislativ actual, este responsabilitatea Parlamentului să le corecteze cu celeritate.
Și comentariile lui Predoiu față de măsura CCR au pus accent pe schimbarea cadrului legislativ.
Legislativul trebuie să intervină şi să corecteze situaţia şi să adopte o lege care, mă rog, să nu încalce nici Constituţia, nici reglementările europene, dar care să şi asigure publicului din România posibilitatea de a se asigura şi de a avea mai multă încredere în sensul că demnitarii nu îşi depăşesc atribuţiile şi nu acumulează valori materiale, financiare peste veniturile lor, care ar ridica un semn de întrebare cu privire la onestitatea lor.
.
În timp ce decizia de nedeclarare a averii soțului și a copiilor a fost aprobată în unanimitate de către CCR, cea legată de blocarea transparenței prin interzicerea publicării documentului în online a întrunit doar majoritatea. Agenția Națională de Integritate a considerat că este vorba despre un regres în ceea ce privește lupta anticorupție și de o hotărâre care poate îngreuna angajamente supranaționale, precum procesul de aderare la OCDE (Organizația pentru cooperare și Dezvoltare Economică).
