Iranul este pentru Statele Unite o problemă de care niciun președinte american, de la Revoluția Islamică din 1979 încoace, nu s-a atins. Donald Trump a riscat și s-a trezit într-un pariu al cărui preț s-ar putea să fie plătit cu pierderea puterii în alegerile parțiale din noiembrie.
.
Rata de aprobare netă a lui Trump a ajuns în aceste zile la -19, cu 38% dintre americani care îl aprobă și 58% care îl dezaprobă, arată The Economist. Cifrele nu sunt catastrofale în sine, dar contextul le dă greutate: în noiembrie au loc alegerile parlamentare care testează mandatul oricărui președinte în funcție, în care republicanii au de apărat ambele camere ale Congresului. Un președinte cu aprobări în scădere, angajat într-un război nepopular, e un risc serios pentru coaliția legislativă care îi susține agenda internă.
.
Iar războiul este, fără nicio îndoială, nepopular. Cam 6 din 10 americani dezaprobă atacul asupra Iranului, arată un sondaj CNN – un nivel de opoziție mai ridicat decât cel înregistrat față de implicarea Statelor Unite în al Doilea Război Mondial, Coreea, Irak, Afganistan sau Libia.
.
Nu vorbim de o populație pacifistă în principiu, ci de una care nu a fost pregătită pentru acest conflict: americanii au fost luați prin surprindere de lovituri, apoi derutați de bâlbâielile constante ale administrației, care nu s-a putut hotărî nicicum asupra obiectivelor pentru care s-a implicat din nou în Orientul Mijlociu. O lipsă de claritate care lovește direct în narațiunea centrală a lui Trump, „America First”, în așa măsură încât până și figuri importante din MAGA critică aventurismul militar extern al președintelui. Și cu cât SUA se împotmolesc mai tare în Iran, cu atât această fractură internă, în inima bazei ideologice a lui Trump, se poate adânci.
.
Votanții lui Trump îl aprobă încă în proporție covârșitoare, dar nemulțumirile față de președinte sunt deja răspândite chiar și în state care l-au votat în 2024. Și nu doar din cauza politicii externe. Americanii sunt supărați pe modul în care actuala administrație a gestionat imigranții și, mai ales, pe creșterea prețurilor – o sensibilitate care se acutizează din cauza scumpirilor la energie și deci la toate prețurile, cauzate de conflict. Războiul din Iran pune, literal, gaz pe focul îngrijorărilor din rândul votanților americani.
.
Calculul lui Trump a fost că un succes rapid și spectaculos în Iran ar putea redefini mandatul său. Problema e că Iranul are o strategie de război de uzură, pe care Statele Unite o știu dureros de bine din eșecul care s-a numit Vietnam. Iar un război regional lent, marcat de creșteri de prețuri, victime americane și obiective neclare, produce exact tipul de disconfort pe care adversarii politici îl pot valorifica.
.
Trump a câștigat în 2024 promițând că va pune capăt războaielor, nu că le va porni. Iar încălcarea acestui cuvânt deschide un front intern care s-ar putea dovedi bătălia cea mai grea de câștigat pentru președintele american.
