România își rescrie arhitectura securității naționale și, odată cu ea, regândește (iar) rolul Serviciului Român de Informații. Într-o țară în care amestecul serviciilor în justiție a lăsat urme adânci, iar deciziile Curții Constituționale pe subiect au fost un șir lung de corecții, președintele Nicușor Dan anunță revenirea SRI în zona anticorupției – însă, spune el, într-o formă limitată și controlată.
.
Se va înființa o unitate specială în cadrul SRI, dedicată exclusiv obținerii de informații despre corupție. Nu anchete penale, nu dosare, nu trimiteri în judecată. Doar culegere de informații care să ajute instituțiile abilitate să lupte, în special cu marea corupție.
.
Avem din partea președintelui o garanție oficială că atât și nimic mai mult va face SRI-ul. Dar întrebarea care planează e inevitabilă: își va respecta SRI mandatul constituțional?
.
Nicușor Dan încearcă să liniștească temerile:
„Trebuie să spunem clar ce s-a întâmplat atunci: Serviciul s-a dus și în zona de cercetare penală și în zona de judecată, din păcate. Legea de atunci, din acea perioadă, nu spunea nici că Serviciul trebuie să se implice în cercetarea penală, nici că trebuie să se implice în judecată”, a spus președintele, amintind de perioada în care protocoalele secrete dintre SRI și Parchetul General operau ca o a doua infrastructură de justiție în România. Perioadă care a fost amendată de decizii succesive ale Curții Constituționale:
- 2016: SRI nu mai poate face interceptări pentru procurori, nu e organ de cercetare penală.
- 2018: probele tehnice obținute de SRI sunt excluse din dosarele penale.
- 2019: protocoalele SRI–Parchetul General din 2009 și 2016 sunt declarate neconstituționale.
- 2020: interceptările sunt constituționale doar cu garanții solide de drepturi ale omului.
- 2023: înregistrările SRI pe mandate de siguranță națională nu pot fi folosite în procese penale, inclusiv în cele de corupție, pentru că încalcă drepturi fundamentale ale omului.
.
Aceasta este moștenirea pe care o cară acum în spate orice discuție despre implicarea SRI în anticorupție. Dar Nicușor Dan promite că nu vom reveni la acea epocă: „Întrebarea este care sunt mecanismele statului de drept care să prevină această implicare. Nu poate să fie decât, pe de o parte, controlul civil al activităţii, inclusiv al preşedintelui, şi, pe de altă parte, instanţele de judecată. Vă garantez că nu ne întoarcem”, a spus el.
.
E bine ca întrebarea să rămână, legitim, deschisă: Cine-i veghează pe cei care veghează? România are nevoie de un instrument solid de combatere a marii corupții, dar nu își mai permite, sub nicio formă, încă un episod de „stat paralel”. Rămâne de văzut dacă această nouă unitate a SRI va rămâne ceea ce promite să fie: un far care semnalează corupția sau o torță care riscă, din nou, să incendieze echilibrul dintre securitate și justiție.
