Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a adus astăzi vești îngrijorătoare: inflația anuală, care în iulie a ajuns la 7,8%, este departe de a fi încheiată. „Vârful” este așteptat în septembrie, undeva între 9,6% și 9,7%, iar anul 2026 ne-ar putea găsi cu o inflație de peste 9%.
.
Dincolo de statistici, cifrele reflectă direct scumpirile resimțite de fiecare român. Iar în spatele lor se află trei cauze majore, toate cu originea în deciziile Guvernului, care a aplicat un pachet dur de măsuri de austeritate:
- Liberalizarea pieței de energie – De la 1 iulie, Guvernul a eliminat plafoanele de prețuri care temperau facturile la curent electric și gaze. Potrivit BNR, doar această măsură adaugă circa 2 puncte procentuale la rata anuală a inflației.
- Majorarea cotelor de TVA – Cota standard a urcat de la 19% la 21%, iar cele reduse, de 5% și 9%, au fost crescute la 11%. Impactul estimat de BNR: 1,6 puncte procentuale în plus la inflație. De precizat că această schimbare lovește cel mai tare în oamenii cu cele mai mici venituri, pentru că TVA-ul este un impozit indirect aplicat la prețul bunurilor și serviciilor, iar cei cu venituri mici cheltuie o proporție mult mai mare din bani pe consum zilnic, fără să aibă posibilitatea de a economisi sau de a amâna cheltuielile.
- Majorarea accizelor la combustibili, tutun și alcool – Aproximativ 0,4 puncte procentuale în plus la inflație.
.
Cum câștigă guvernul din inflație
Știți deja cum vă afectează inflația puterea de cumpărare. Poate nu știți totuși că ea aduce guvernului un avantaj financiar imediat: încasări mai mari la buget. Prețuri mai ridicate înseamnă automat și taxe mai mari, care intră în vistieriile statului. Un calcul simplu: dacă un produs costa 100 de lei și TVA-ul era de 19%, statul încasa 19 lei. Dacă același produs ajunge să coste 120 de lei din cauza inflației, statul va încasa 25,2 lei din TVA – o creștere semnificativă, din două surse: creșterea prețului + majorarea cotei TVA.
