Peste 250 de magistrați au trimis președintelui României opinii, sugestii și reclamații despre funcționarea sistemului de justiție, după ce au ieșit la lumină disfuncționalități serioase din interiorul acestuia. Administrația Prezidențială a publicat un raport de sinteză care răspunde, cu sute de voci, unei singure întrebări: cum arată Justiția românească văzută chiar de cei care o înfăptuiesc?
.
Magistraților le este teamă. Mulți au cerut confidențialitatea identității sau au ales să rămână anonimi, invocând frica de represalii care le-ar putea afecta cariera. Unii admit explicit că au folosit nume fictive, temându-se de consecințele pe care exprimarea critică le-ar putea avea în interiorul sistemului.
.
Magistrații nu au încredere în sistemul de justiție românesc. Ei cer restabilirea unor garanții instituționale reale ale independenței, în special pentru judecători, invocând concentrarea deciziei și fragilizarea independenței interne.
.
Independența este percepută ca fiind pierdută, mai ales în cazul judecătorilor. Raportul menționează favoruri și promovări „dubioase”, presiuni interne, amenințări cu sancțiuni, mecanisme informale de influență și evaluări discreționare, care încurajează conformarea și descurajează spiritul critic.
.
Per ansamblu, percepțiile magistraților descriu un sistem dominat de frică și obediență, în care meritocrația este înlocuită de decizii subiective și netransparente, iar instrumente legale sunt folosite pentru a recompensa sau sancționa. Acest climat este agravat de vulnerabilități structurale – suprasolicitare, lipsa personalului și a resurselor – și de rolul Inspecției Judiciare și al comisiilor de evaluare, percepute mai degrabă ca instrumente de intimidare decât de corecție. Consecința este pierderea atractivității profesiei și plecarea timpurie, prin pensionare sau demisie, a unor magistrați competenți, fără mecanisme reale de înlocuire.
.
În acest context, președintele Nicușor Dan a anunțat inițierea, după sărbători, a unui referendum în cadrul corpului magistraților, cu o întrebare directă: „CSM acționează în interes public sau în interesul unui grup din interiorul sistemului judiciar?” Președintele a precizat că, dacă magistrații vor considera că CSM acționează în interes public, discuțiile vor continua pe cale legislativă. Dacă majoritatea va spune că CSM apără interese de grup, „CSM va pleca de urgență”.
.
Fără a intra în dezbaterea juridică privind posibilitatea efectivă a demiterii CSM, votul anunțat va arăta ce e de fapt important: dacă sistemul judiciar mai are anticorpii necesari pentru a se corecta, proteja și guverna singur.
