Laura Codruța Kövesi își strânge vineri lucrurile din biroul de la Luxemburg. Șapte ani a condus Parchetul European. A pornit de la zero, cu o instituție care exista doar pe hârtie. Pleacă de acolo cu un interviu în Politico și cu o replică dintr-un serial danez. În Borgen, cineva spune că la Bruxelles nimeni nu te aude țipând. Kövesi a spus că replica, din păcate, e adevărată. Și că se teme că Parchetul European va fi desființat pe tăcute, tocmai pentru că își face treaba.
.
Pentru publicul din România, interviul sună ciudat de cunoscut. Cam ca o melodie veche cântată într-o limbă străină. Cum se omoară o instituție fără să tragi? Nimeni nu propune desființarea Parchetului European. Nu e nevoie. Sunt metode mai elegante: nu-i dai bani, amâni tot ce ține de el și îl îngropi în proceduri. Kövesi a dat cifrele. Pe hârtie, Parchetul ar trebui să aibă 230 de procurori europeni delegați. Banii ajung pentru 180. Fondurile pentru securitate acoperă o treime din cât ar trebui. În Polonia s-a convenit că e nevoie de 24 de procurori, iar acum lucrează 15. Pentru Ungaria, Comisia a propus jumătate din bugetul cerut. Revizuirea regulamentului instituției a fost cerută din 2021 și amânată de atunci.
.
Între timp, la Bruxelles se discută fără sfârșit despre „arhitectura antifraudă” și despre un registru electronic comun pentru dosare. Kövesi a pus întrebarea evidentă: cum se găsesc bani pentru registru și nu se găsesc pentru procurori? Apoi a adăugat o frază care ar merita înrămată la Ministerul Justiției: „și eu care credeam că România este complicată.”
.
Partea cea mai incomodă nu e despre bani, ci despre oameni. Kövesi spune că în România sau în alte state membre, dacă primești citație, te prezinți. La Bruxelles, unii au impresia că stau deasupra procurorilor și a legii, așa că nu vin. N-a dat nume. Întrebată despre Pfizergate, a refuzat să comenteze anchete concrete. Politico a scris însă, citând o sursă anonimă din anchetă, că Ursula von der Leyen nu a dat până acum o declarație în persoană procurorilor europeni. Comisia spune că a cooperat pe larg.
.
Kövesi spune că unii politicieni susțin justiția independentă doar până când ancheta ajunge la cercul lor. Din acel moment, procurorii devin abuzivi și au agendă politică. Dacă Parchetul ar aștepta un an fără alegeri undeva în Europa, a spus ea, n-ar mai lucra niciodată. Scenariul acesta a funcționat în România ani la rând, împotriva DNA-ului condus chiar de ea. Acum îl recunoaște în capitala UE, unde instituțiile se prezintă drept gardienii statului de drept.
.
Cea mai directă tentativă de intimidare a avut loc, spune Kövesi, în Grecia. Acolo s-au blocat reînnoirile mandatelor procurorilor delegați, pe fondul anchetei OPEKEPE despre subvenții agricole încasate de oameni care doar pretindeau că sunt fermieri. Unii politicieni greci au vorbit chiar despre ieșirea din Parchetul European. Ea a respins acuzația că anchetele ar urmări calendarul electoral. Pentru cei care spun că Parchetul European încalcă suveranitatea națională, inclusiv pentru suveraniștii de la noi, a avut o singură întrebare: „Este mai bine să avem suveranitatea infractorilor?”
.
Ce rămâne după 1 noiembrie? Parchetul European va fi condus de germanul Andrés Ritter. Kövesi spune că principala lui provocare va fi să păstreze independența și credibilitatea instituției. Întrebată ce ar face altfel, a răspuns că nimic, poate ceilalți ar trebui să se poarte altfel. Despre ce urmează pentru ea n-a vrut să spună nimic. Instituțiile rareori mor dintr-o lovitură. De obicei mor la o ședință de buget, cu un punct amânat pentru anul viitor, într-o sală în care toată lumea dă politicos din cap. Cine strigă acolo nu e auzit de nimeni.
