După aproape patru decenii de conflict, Azerbaidjan și Armenia au ajuns la un acord de pace istoric, semnat la Casa Albă în prezența președintelui SUA, Donald Trump. Cele două țări „se angajează să pună capăt definitiv tuturor luptelor”, a declarat liderul american în cadrul unei conferințe de presă comune cu cei doi șefi de stat, adăugând că Erevan și Baku își vor deschide relațiile diplomatice și economice.
.
Momentul marchează nu doar încheierea unui război îndelungat, ci și o schimbare majoră în arhitectura de putere a Caucazului: Rusia lipsește pentru prima dată din ecuația Armenia-Azerbaidjan și de la masa înțelegerii, un semn limpede al pierderii influenței sale în regiune.
.
Expulzarea Rusiei din Caucazul de Sud are loc într-un context regional profund schimbat în ultimii ani: pe fondul degradării relațiilor cu Kremlinul, Armenia și Azerbaidjanul s-au îndepărtat treptat de Moscova, care, absorbită de războiul din Ucraina, nu mai poate dicta regulile jocului în fostele spații sovietice.
.
Există totuși temeri că vidul de putere creat ar putea provoca o reacție dură din partea unei Rusii determinate să-și recâștige influența în Caucaz. Pe de altă parte, noul echilibru geopolitic, de care cu siguranță vor beneficia Statele Unite, ar putea atrage și alți actori interesați de regiune, precum Turcia, motivată de propriile obiective de securitate și consolidare a rolului său de putere regională.
.
Cert este că pacea din Caucaz oferă șansa unei noi realități geopolitice: pentru prima dată, soarta regiunii nu este dictată sub cizma Rusiei, ci printr-un acord mediat de Occident.
