Un refren pe care-l fredonăm de mult timp, dar nu-l luăm niciodată prea în serios: reducerea numărului de parlamentari, de la 465 la 300. O idee propusă de Traian Băsescu ce, deși votată în referendum în 2009 cu majoritate covârșitoare, n-a fost niciodată implementată. A fost iarăși propusă ulterior de AUR dar n-a primit voturi, iar anul acesta a fost reșapată de parlamentarii USR Claudiu Năsui și Cristina Prună.

.

Dacă tot apare, merită să vedem dacă ideea e bună. Dar întâi cifrele, apoi argumentele:

• La o populație de 19 milioane, avem 1,7 parlamentari la 100.000 de locuitori, în condițiile în care media globală e de 1 parlamentar la 146.000. DAR: Suntem sub media globală la norma de reprezentare: 1 senator la 168.000 de locuitori şi 1 deputat la 73.000 de locuitori.
• Dintr-un total de 465 de parlamentari, avem azi 331 de deputați și 134 de senatori. Numărul de parlamentari a scăzut din ’90 până azi: 515 parlamentari în 1990, 484 în 1992, 486 în 1996, 485 în 2000, 469 în 2004, 470 în 2008, 588 în 2012 şi 465-466 în 2016, 2020 şi 2024.

.

Și acum pe bune, ce ar însemna reducerea numărului de parlamentari, cu argumente pro și contra?

.

Argumentele PRO sunt simple și, pentru mulți, de bun simț:

• Respectarea votului popular. Milioane de români au spus că asta vor. Nu e vorba despre populism, ci despre democrație respectată până la capăt.
• Costuri mai mici. Un Parlament mai mic înseamnă mai puține salarii, mai puține birouri, mai puține cheltuieli; bani publici pe care noi îi plătim.
• Eficiență sporită. Teoretic, un număr redus de parlamentari ar putea duce la o activitate legislativă mai coerentă, cu oameni mai bine pregătiți. Și, spun inițiatorii, ar fi corelată la realitățile economice și demografice (adică scăderea populației).
• Reprezentativitate. Tot de la inițiatorii proiectului de lege, reducerea numărului de parlamentari ar duce la o reprezentare mai echitabilă a cetățenilor în procesul legislativ.

Ar mai fi de adăugat și faptul că reducerea numărului de parlamentari ar stimula competiția în interiorul partidelor, pentru ca acestea să-și trimită cei mai buni (pregătiți, puternici, influenți) oameni în Legislativ.

.

De partea cealaltă, argumentele CONTRA sunt poate mai puțin vizibile, dar nu mai puțin importante:

• Democrația nu se face la kilogram. Nu scazi numărul de parlamentari doar pentru că vrei să faci tăieri, de politicieni și de costuri. Reprezentarea reală și proporțională e neapărat necesară în orice democrație.
• Minoritățile sunt marginalizate. Proiectul ridică pragul pentru reprezentanții minorităților, ceea ce e echivalent cu un risc real de subreprezentare.
• Reforma administrativă întârzie. Să ai mai puțini parlamentari fără să ai și o descentralizare reală în teritoriu înseamnă să aduni și mai multă putere în mâinile tot mai puținor oameni.

.

Tot ce ai citit mai sus e redundant, oricum: din coaliția de guvernare, doar USR susține proiectul de lege inițiat de parlamentarii săi, deși asta e o supoziție: USR n-a confirmat la nivel de partid acest lucru; de altă parte, opoziția + USR, presupunând că AUR, POT și SOS ar vota pentru trecerea proiectului, nu are forță suficientă ca să-l ducă mai departe.

.

Deci, pe bune: e nevoie de mai puțini parlamentari?

Dacă răspunsul este da, trebuie să fie doar cu reformă reală, dezbatere serioasă și respect față de reprezentare, nu cu populisme reciclate care să exploateze neîncrederea oamenilor în instituțiile statului și antipatia lor față de politicieni.

Sursă foto: facebook.com/cameradeputatilor