La fel ca România, și Franța a ajuns să strângă serios cureaua. Guvernul minoritar condus de François Bayrou a prezentat un plan de austeritate menit să scadă cheltuielile publice cu nu mai puțin de 43,8 miliarde de euro, încercând să țină sub control o datorie uriașă de 3,3 trilioane de euro, în condițiile în care anul 2024 s-a încheiat cu un deficit de 5,8% din PIB (adică 168,6 miliarde de euro).
.
Planul guvernamental include măsuri dure: reducerea numărului de angajați din administrația publică, o „contribuție de solidaritate” aplicată celor mai bogați, eliminări de facilități fiscale sau neindexarea ajutoarelor sociale cu inflația în 2026, ceea ce înseamnă o pierdere reală de putere de cumpărare pentru milioane de francezi.
.
Poate cea mai controversată dintre toate propunerile este însă renunțarea la două zile libere legale, dintre care se discută despre Lunea Paștelui și ziua de 8 mai (Ziua Victoriei în Europa). Or aici francezii par să spună ferm: „totul până la ce-i al nostru”, într-o țară cu o tradiție a protecției sociale generoase, unde concediile și zilele libere sunt considerate drepturi sacrosancte.
.
Politic vorbind, guvernul Bayrou se află pe nisipuri mișcătoare. Cu doar 37% din locurile din Parlament, executivul este vulnerabil în fața unei opoziții care miroase sângele politic. De altfel, actualul Cabinet — al doilea format după alegerile din iulie anul trecut — a trecut deja prin nu mai puțin de 8 moțiuni de cenzură (cam una pe lună din decembrie anul trecut) și ar putea să nu reziste prea mult. Marine Le Pen, lidera partidului de extremă dreapta Rassemblement National, a amenințat deschis că va răsturna guvernul dacă Bayrou nu renunță la măsurile de austeritate. Și nu e doar retorică: partidul său este în prezent cel mai popular din Franța, cotat la 36% în sondaje.
