21,4% dintre români nu au încredere în nicio sursă de știri. Restul se informează, în mare parte, din surse pe care nu le consideră cele mai de încredere, arată un sondaj EFOR-ARP.
.
Când sunt întrebați de unde își iau informațiile, românii pun în top trei televiziunea, rețelele sociale și ziarele online. Întrebați însă în ce au încredere, ordinea se răstoarnă: radio pe primul loc, YouTube pe al doilea și televiziunea pe locul trei.
.
La un close-up pe rețele sociale, vedem că Facebook, YouTube și TikTok adună împreună 70,3% dintre cei care folosesc social media pentru a se informa.
.
Dintre cele trei platforme, însă, doar YouTube ajunge în topul surselor considerate credibile, după radio, dar peste televiziune. TikTok e cazul opus. Deși este a treia cea mai populară platformă socială folosită pentru informare, este și sursa percepută drept cea mai puțin credibilă, atât între platformele sociale, cât și în comparație cu sursele clasice precum televiziunea, radioul sau portalurile de știri. Apoi, nici Facebook nu stă mult mai bine. Platforma care adună cea mai mare audiență de știri dintre rețelele sociale din România se află și el în coada clasamentului încrederii.
.
La o privire macro, partea cu adevărat urâtă nu e clasamentul, ci plafonul. Nicio sursă de informare din România, absolut niciuna, nu trece de 3,13 din 5. Pe o scală de la unu la cinci, 3 e mijlocul exact – răspunsul politicos, ridicatul din umeri, „nici-nici”. Și nu avem o criză de încredere într-o platformă anume, ci o neîncredere generalizată, în care oamenii înghit oricum ce le pică în față. Iar într-un spațiu în care toate sursele valorează puțin, o minciună repetată suficient ajunge, în timp, să treacă drept adevăr. Nu pentru că e convingătoare. Nu are concurență.
.
Și mai e categoria pe care graficele o arată, dar discuția publică o ignoră: 21,4% dintre români spun direct că nu au nicio sursă de informație de încredere. Nu e o excepție de nișă. Procentul se ține între 19% și 24% în fiecare grupă de vârstă și crește cu vârsta: 19,1% la tineri, 23,7% la cei peste 60 de ani. Iar la 18-29 de ani, dacă adaugi și pe cei care pur și simplu nu știu ce să răspundă, ajungi la 30,6%. Aproape o treime dintr-o generație.
.
Rezultatele sondajului EFOR-ARP se înscriu într-un trend global. Un raport al Institutului Reuters pentru Studiul Jurnalismului arată că rețelele sociale câștigă tot mai mult teren în consumul de știri, în timp ce încrederea generală în știri rămâne la niveluri reduse. Și totuși, încrederea în brandurile consacrate de presă rezistă mai bine. Într-un ecosistem în care informația ajunge tot mai des la noi prin algoritmi, oamenii par să aibă încă nevoie de ceva ce algoritmul nu poate oferi: un reper.
.
Aici poate fi și șansa presei de a se reinventa. Nu încercând să bată TikTok la viteză, Facebook la distribuție sau algoritmul la capacitatea de a ne ține cu ochii în ecran. Ci oferind exact ceea ce lipsește într-un spațiu în care toate informațiile ajung să semene între ele: o sursă identificabilă, verificare, context și responsabilitate pentru ceea ce publică.
