Deși numărul românilor săraci a scăzut anul trecut cu 9,4%, în 2024 3,595 milioane de persoane trăiau în continuare în condiții de sărăcie, potrivit Institutului Național de Statistică. Practic, aproape 1 din 5 români (19%) era afectat de sărăcie, iar peste 1 din 6 români (17,2%) suferea de deprivare materială și socială severă.
.
Rata sărăciei pe sexe a fost în 2024 mai ridicată în rândul femeilor cu 0,1 puncte procentuale decât în rândul bărbaților (19,0% față de 18,9%). Cea mai înaltă incidenţă a sărăciei s-a întâlnit în rândul persoanelor de 0-17 ani (26,2%) și a celor de 18-24 ani (22,2%), a transmis INS.
.
Transferurile sociale joacă un rol important în scăderea ratei sărăciei în rândul românilor
Peste 4 din 6 români s-ar fi confruntat cu sărăcia în anul 2024 dacă statul n-ar fi intervenit. Astfel, dacă în anul 2024 nu s-ar fi plătit pensiile şi celelalte transferuri sociale (care includ ajutoarele pentru persoane cu handicap, alocații pentru copii, ajutoare pentru populația fără venituri), 41,4% din populaţie s-ar fi situat sub pragul sărăciei relative, iar situaţia s-ar fi înrăutăţit.
.
Lucrurile stau rău și în ce privește riscul de sărăcie sau excluziune socială, rata acestuia fiind de 27,9% în 2024 (5,3 milioane de români). Și aici însă, vestea bună este că, față de anul 2023, numărul celor aflați în risc de sărăcie sau excluziune socială a scăzut cu 739.000 de persoane. Și în acest caz, e de menționat că femeile (28,4%) sunt mai afectate decât bărbații (27,4%).
.
Numărul total al persoanelor afectate de deprivare materială și socială severă a fost în anul 2024 de 3,266 milioane de persoane, femeile fiind mai afectate (52,9%), față de bărbaţi (47,1%), completează INS.
.
Cea mai mare rată a riscului de sărăcie sau excluziune socială s-a înregistrat în regiunea Sud-Est (39,7%), urmată îndeaproape de regiunea Sud-Vest Oltenia (35,1%), iar cea mai mică rată s-a observat în regiunea București-Ilfov (12,0%).
