Industria auto românească începe să dea semne de oboseală: cu aproape 13.000 de autoturisme mai puțin au fost produse în primele 11 luni ale anului comparativ cu aceeași perioadă din 2024, conform datelor Asociației Constructorilor de Automobile din România. Dacia Mioveni și Ford Otosan Craiova au tras în continuare peste jumătate de milion de mașini de pe liniile de asamblare, însă nu mai ținem atât de ferm piciorul pe accelerație.
.
România nu e excepția, ci simptomul unei boli europene ale cărei cauze sunt pe de o parte, costurile cu energia și cu forța de muncă din UE, atât de ridicate încât unii producători se confruntă cu perspective de concedieri și relocări, iar pe de altă parte, concurența Chinei, care mușcă tot mai mult din piață cu prețuri mai bune și o calitate pe care Europa nu o mai poate ignora. Mai este și problema gusturilor: constructorii europeni se uită cu panică la graficele vânzărilor de mașini electrice, care nu cresc suficient și nu ating țintele.
.
Pe acest fond, Uniunea Europeană tocmai a amânat cu o săptămână prezentarea noilor propuneri pentru sectorul auto care ar putea elimina interzicerea, din 2035, a mașinilor pe benzină și motorină. Germania și Italia fac presiuni să fie permise în continuare autovehiculele cu ardere internă sau cel puțin hibridele plug-in. Producătorii se aliniază în spatele lor: vor flexibilitate, timp, și mai ales realism.
.
Pentru că, în forma actuală, regula din 2035 nu înseamnă tranziție, ci amputare: tăierea bruscă a unei întregi industrii care încă nu și-a găsit alternativa viabilă.
