Dragoș Anastasiu, vicepremierul guvernului condus de Ilie Bolojan, și-a dat demisia după ce presa a dezvăluit că a dat șpagă de 170.000 euro pe durata a 8 ani unei funcționare ANAF pentru a scăpa de grija autorităților. O demisie necesară, după cum a spus președintele USR, Dominic Fritz, una „corectă, lucidă și sănătoasă” în cuvintele deputatului PNL Alina Gorghiu, dar una târzie și mai mult decât controversată:
.
În cele câteva zile care s-au scurs de la izbucnirea scandalului până la momentul demisiei, atât Anastasiu, cât și Guvernul României au încercat să-l apere și să-i găsească scuze. Apoi, în conferința de presă în care vicepremierul și-a anunțat în sfârșit plecarea, a făcut același lucru – spunând că nu vrea să se victimizeze, dar arătând în același timp insistent cu degetul spre statul român, pe care-l consideră vinovat de greșeala lui de a fi fost corupt. A spus, în alte cuvinte, dar nu foarte diferite, de la un pupitru din Guvernul României, că el nu are nicio vină, ci marele vampir, statul, care încearcă să sugă sângele poporului antreprenorial care a crescut această țară. Anterior sugerase nu foarte subtil că motivul pentru care scandalul mitei a fost făcut public este pentru că el, Anastasiu, un om integru și corect în propria-i opinie, devenise vârf de lance în reforma statului începută de Ilie Bolojan.
.
În esență, Dragoș Anastasiu și-a orchestrat ieșirea din scenă ca victimă a sistemului, echivalând șpaga cu supraviețuirea și punând în opoziție statul corupt și șantajist cu el însuși, care a avut numai bune intenții de la cap la coadă.
.
Nicăieri nu a menționat însă că a vrut să-și salveze business-ul și banii, a vorbit doar despre dorința de a-și salva angajații care ar fi rămas fără loc de muncă și românii din diaspora, care n-ar mai fi avut cum să se întoarcă acasă dacă autocarele lui nu erau pe drum. Tot așa cum niciunde nu a vorbit despre faptul că firma lui nu plătea impozitele pe salariile angajaților, iar inspectoarea ANAF beneficiară de șpagă trecea cu vederea aceste nereguli. „Nu sunt șpăgar”, a spus în schimb de mai multe ori Anastasiu, motivând că el prin șpagă a vrut doar să supraviețuiască, nu să se îmbogățească, la fel ca alții – chiar dacă business-ul i-a adus profit.
.
Poate chiar mai deconcertante decât reacțiile lui Dragoș Anastasiu au fost cea a prim-ministrului Ilie Bolojan, care a evitat cât a putut să comenteze situația vicepremierului său, ascunzându-se la Oradea, ca și cea a lui Nicușor Dan, care abia-abia a îngânat o recunoaștere că „e o problemă mare”. Niciunul nu i-a cerut demisia lui Dragoș Anastasiu pentru mita acordată timp de 8 ani unui funcționar al statului român, ci decizia plecării din guvern a fost a lui, după cum a mărturisit singur.
.
N-au știut Nicușor Dan și Ilie Bolojan de trecutul sulfuros al lui Anastasiu, surprins inclusiv petrecând alături de Nicu Gheară? Greu de crezut, dat fiind că omul de afaceri promovat vicepremier a beneficiat de un certificat ORNISS (Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat), adică a avut acces la informații clasificate ale statului român – iar această certificare nu se poate obține nicicum fără o verificare prealabilă de securitate, ce include vulnerabilități crase precum cele ale lui Dragoș Anastasiu.
.
În final, să existe vreo legătură între clemența de care a beneficiat Anastasiu de la șefii săi ierarhici de la conducerea țării și partenera sa de viață, membră PNL, cu o firmă ce are încheiate multe contracte prin încredințare directă cu instituții publice din România aflate în zone PNL, inclusiv în fieful lui Ilie Bolojan?
.
Dacă este așa, nu doar Dragoș Anastasiu devine un Don Quijote inversat, care se luptă cu morile de vânt în slujba binelui… personal, ci înșiși oamenii care conduc azi Guvernul României.
